Alegerile generale din Cehia au fost câștigate de dreapta populistă dar nu este încă sigur că va aduce și o întărire a aripii euro-sceptice din Uniunea Europeană, reprezentată acum de Ungaria lui Orban si Slovacia premierului Robert Fico.
Partidul populist ANO, condus de fostul premier Andrej Babiš, a obținut o victorie categorică în alegerile parlamentare din Cehia din 3-4 octombrie, cu aproape 37% din voturi, marcând o revenire puternică după înfrângerea la limită din 2021. Pe locul al doilea s-a clasat coaliția de centru-dreapta aflată la guvernare, Spolu (formată din Democrații Civici, Creștin-Democrați și TOP 09), cu aproximativ 22%, urmată de formațiunea Primarii și Independenții (STAN), care a obținut 11%. Partidul naționalist Libertate și Democrație Directă (SPD) și Pirații au primit fiecare în jur de 8%, iar noua mișcare Motorists a strâns aproape 7%.
Formațiunea de stânga Destul! (Stačilo!) nu a trecut pragul electoral de 5%, ceea ce lasă Parlamentul ceh, pentru al doilea scrutin consecutiv, fără reprezentare comunistă sau social-democrată.
Prezența la vot, de 68,9%, a fost a treia cea mai ridicată din 1996 încoace. Președintele Petr Pavel a salutat participarea masivă și a subliniat că alegătorii „au confirmat orientarea pro-occidentală a Cehiei”.
Citește și: ANO, partidul populistului de dreapta Andrej Babiš, a câștigat alegerile parlamentare în Cehia cu 35%
Cine va forma guvernul?
La sediul ANO, Andrej Babiš a descris rezultatul drept „un succes istoric” și a declarat că intenționează să formeze un guvern monocolor, dar este dispus la negocieri, în special cu SPD și Motorists. „Suntem o echipă unită”, a spus el, promițând ca viitorul cabinet să prezinte un raport public la fiecare șase luni.
Președintele Petr Pavel a anunțat că, la desemnarea viitorului premier, va ține cont de angajamentul pro-UE și pro-NATO al partidelor și de protejarea instituțiilor democratice. El a avertizat că este „prea devreme” pentru a decide cine va primi mandatul de formare a guvernului, în contextul în care Babiš este investigat pentru un posibil conflict de interese legat de imperiul său agricol Agrofert.
Constituția cehă îi conferă președintelui un rol cheie în negocierile post-electorale: acesta consultă liderii partidelor și desemnează persoana cu cele mai mari șanse de a obține o majoritate în Camera Deputaților (200 de locuri). Guvernul trebuie ulterior să câștige un vot de încredere pentru a intra oficial în funcție.
Europa privește cu îngrijorare
Rezultatul alegerilor parlamentare din Cehia este urmărit cu atenție la Bruxelles, în condițiile în care liderul populist Andrej Babiš a promis că nu va mai participa la inițiativa europeană de a sprijini militar Ucrainei, se va opune planurile NATO de a crește cheltuielile militare și va lupta împotriva „Pactului Verde” (polticii de mediu) al Comisiei Europene.
Criticii avertizează că, odată revenit la putere, miliardarul de dreapta ar putea transforma Cehia într-un nou „copil-problemă” al Uniunii Europene, alături de Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia condusă de Robert Fico.
„Dacă ne uităm la declarațiile sale și la aliații lui din Europa — cum este Viktor Orbán și ceea ce a făcut el în Ungaria — e clar că [Babiš] va începe să împingă Cehia spre marginea Europei”, a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavský pentru POLITICO.
„Nu vreau ca Republica Cehă să ajungă izolată, așa cum s-a întâmplat cu Ungaria sau Slovacia. Astăzi există o mare diferență între a face parte dintr-o coaliție de state dispuse să coopereze și a rămâne pe dinafară”, a adăugat șeful diplomației de la Praga.
Din perspectiva candidaților la aderare, Babiš, dacă revine în fruntea Cehiei, ar putea reduce sprijinul financiar pentru Ucraina, în concordanță cu campania sa împotriva ajutorului pentru Kiev și a opoziției față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Deși nu este o copie a lui Viktor Orbán, Babiš face parte din aceeași familie politică europeană ca premierul ungar și ar putea urma strategia acestuia în Consiliul European, forțând astfel statele membre să ia rapid decizii asupra unor subiecte majore precum regulile de aderare la UE și împrumutul pentru reconstrucția Ucrainei la reuniunea Consiliului din octombrie.
Ungaria lui Orban se opune aderării Ucrainei, cel puțin pentru moment, ceea ce a împiedicat deschiderea oficială a negocierilor. Cum aderarea Ucrainei este tratată „la pachet” cu R. Moldova, Chișinăul este si el în situația de a așteptat deschiderea acestor negocieri, în pofida victoriei recente a partidului pro-european PAS în alegerile parlamentare.
Citește și: Noul prim-ministru al Franței, Sebastien Lecornu, demisionează
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: AGERPRES/EPA/MARTIN DIVISEK)