Republica Moldova intră duminică într-un scrutin decisiv, cu tabăra pro-europeană mai divizată ca oricând. Mulți alegători se declară dezamăgiți de guvernarea actuală și oscilează între absenteism și vot de protest. În aceste condiții, întrebarea esențială este: care e soluția pentru indecișii cu viziuni pro-europene, atunci când alternativa reală nu mai e între două opțiuni imperfecte, ci între un rău mai mic și o catastrofă?
În Republica Moldova, alegerea „răului mai mic” a devenit aproape o tradiție electorală. De peste 30 de ani, cetățenii sunt puși în situația de a vota nu ceea ce își doresc cu adevărat, ci ceea ce îi poate feri de o ingerință și mai mare a regimului de la Kremlin. Regim, care nu s-a împăcat niciodată cu alegerea pro-europeană a cetățenilor Republicii Moldova, târând-o mereu în conflicte locale și regionale pentru a se menține în politicul de la Chișinău.
Totuși, alegerile de duminică nu mai sunt despre două rele comparabile. Sunt despre un rău mai mic și o catastrofă. Dacă Vladimir Putin reușește să-și supună legislativul de la Chișinău după scrutinul din 28 septembrie, toate speranțele unei Moldove prospere se vor prăbuși pentru zeci de ani. Rușii nu se vor mai juca de-a democrația, ci vor transforma teritoriul nostru într-o rampă de atac împotriva Ucrainei, în special, pentru a cuceri regiunea Odesa și într-o bază militară rusească. Iar ceea ce se va întâmpla cu cei care se vor opune acestor intenții e cât se poate de evident dacă urmărim teroarea și persecuțiile la care sunt supuși cetățenii ruși la ei acasă și, cu atât mai mult, ucrainenii din teritoriile ocupate.
Problema acestor alegeri (dincolo de războiul hibrid uriaș al Moscovei) este faptul că, desi, guvernarea actuală a reușit să mențină Republica Moldova pe făgașul apropierii de UE, ea (fiind reprezentată de un singur partid, loialitatea față de acesta fiind criteriul principal de selecție în treburile de stat) a provocat multă nemulțumire. Aroganța, lipsa de transparență, promovarea unor apropiați fără experiență reală – toate acestea au erodat încrederea publică.
Totuși, niciuna dintre aceste greșeli și manifestări reprobabile de incompetență, nu se compară cu prăpastia în care ar ajunge Republica Moldova dacă majoritatea parlamentară ar fi controlată de forțele pro-ruse. Niciuna! Și asta ar trebui să înțeleagă toți pro-europenii.
Evident, pe scena politică de la Chișinău (și în buletinele de vot) există partide democratice cu programe care ar putea aduce un suflu nou în procesul de modernizare și europenizare a Republicii Moldova și le doresc curajul de a-și păstra linia și perseverența de a construi vizibilitatea necesară pentru a ajunge la electoratul larg în următorii patru ani.
Problema este că, în acest moment, aceste forțe nu au suficientă susținere pentru a trece pragul electoral.
Și aici intervine dilema: un vot acordat lor acum riscă să se piardă, întărind indirect partidele pro-ruse. Din acest motiv, oricât de mult ne-am dori diversitate politică autentică și alternative pro-europene credibile, în clipa de față votul rațional trebuie să se îndrepte spre acea forță politică ce are șanse reale să împiedice reîntoarcerea țării în sfera de influență a Kremlinului.
Alegerile de duminică sunt cruciale. De aceea, cred că soluția este să reprimăm măcar pentru o zi supărările (justificate!) și să votăm forța politică pro-europeană cu cele mai mari șanse de a intra în legislativ. Apoi vom avea timp să o aplaudăm atunci când va merita și să o sancționăm atunci când va greși.
Cine știe, poate că în anii următori Ucraina va câștiga războiul și pericolul care amenință Republica Moldova de la răsărit se va diminua.
Atunci am putea spera, în sfârșit, la alegeri între două bune și nu între două rele.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
