Pentru președinte, demisia lui Ilie Bolojan ar fi un dezastru pe care l-ar contabiliza direct. Una peste alta, Nicușor Dan are mult mai multă nevoie de Bolojan decât invers.
Premierul Ilie Bolojan a ajuns să joace reformele și măsurile de redresare financiară cu mandatul pe masă. Era previzibil că opoziția la tăierile privilegiilor, sinecurilor și accesului la banul public va fi dură. Fățiș sau doar prin declarații belicoase și sabotaje, începând cu PSD, magistrați, funcționărime, primari și administrație locală, toți se revoltă față de măsurile pe care Bolojan încearcă să le impună pentru a reduce deficitul bugetar, urmare a anilor de dezmăț PSD și PNL. Greve drapate în proteste, cazul magistraților, funcționari refuzând să lucreze cu publicul, primari cu jalba în proțap și amenințarea în gură (plecăm la AUR, dacă ne tăiați din salarii, sporuri și clientelă), plus un PSD care joacă la două capete și flutură flamura ieșirii de la guvernare. Niciun tertip, nicio formă de presiune nu au fost lăsate deoparte – Savonea cică ar suna preventiv la membrii CCR nealiniați, iar PSD a încercat șmecheria tăierii posturilor vacante, metodă folosită și de Ciolacu la vremea lui, dar strigă pe toate drumurile „noi vrem reformă!”. Presat din toate părțile, Bolojan e într-o situație aproape imposibilă. Fie cedează și devine un paravan în spatele căruia partidele fac aceleași afaceri murdare pe seama banului public, fie se încăpățânează să ducă treaba la capăt, riscându-și permanent funcția.
Marele atu al lui Bolojan este că e indispensabil încă o perioadă. PSD nu-și permite să arunce țara într-o criză politică. Dacă Bolojan pleacă în urma presiunilor și blocajului făcut de PSD, partidul se va duce și mai tare în cap în sondaje, pentru că restructurările din administrație și tăierea pensiilor speciale sunt susținute de majoritatea populației, cu excepția clientelei politice. Bazându-se doar pe aceasta, PSD a pierdut alegerile și a ajuns la 13% în sondaje. În plus, vrea să preia PSD guvernarea? Nici vorbă! Nu a vrut nici la formarea guvernului, nu vrea nici acum și probabil nu o să vrea nici în următorul an. Nu are de gând să deconteze austeritatea și să fie lovit de furia oamenilor. Pe de o parte, PSD are tot interesul ca Bolojan să rămână premier, pe de alta, va face tot posibilul să blocheze cât mai mult din măsurile care-i afectează direct activul de partid.
Continuarea, în Revista22
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Motto:
„Primul medicament pentru o naţiune prost condusă este inflaţia financiară; al doilea este războiul. Amândouâ aduc prosperitate temporară; amândouă aduc ruină permanentă. Dar, amândouă sunt refugiul oportuniştilor politici şi economici.”
(Ernest Hemingway- Note despre viitorul război)
Guvernarea anterioară a adus România la cel mai mare deficit bugetar . Cu toate astea guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, s-a păstrat acelasi număr de 16 ministere la care s-au adăugat încă 5 vicepremieri. In schimb , pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite , începând din 1 august, 2025 ce se reflectă în cresterea de preturi si care au mai degrabă un efect inflationist cu consecinţe în scăderea nivelului de trai. Nici cel de-al doilea pachet de măsuri compus din 4 pachetele mai mici nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice, iar soluția propusă cu reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, reprezintă mai degrabă o cârpeală .
Nimic despre reforme structurale profunde menite să ducă reducerea cheltuielior din sectorul bugetar. Una dintre aceste reforme este reorganizarea administrativă şi descentralizarea, despre care premierul Bolojan spune că aceasta nu poate fi făcută decât din 2028. Numai că pentru a putea fi aplicată din 2028 reforma administrativ-teritorială trebuie pregărită de pe acum. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, fără personalitate juridică.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Asadar, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
(Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/)
De mult spun că PSD vrea reformă doar din gură, ce este legat de reformă se opune, Doamna Pora are dreptate dar și Bolojan are două sau mai bine spus trei posibilități, 1. Se lasă după PSD ca Ciucă, 2. Își asumă responsabilitatea în parlament, 3. Își dă demisia și lasă PSD să guverneze cum și cu cine vrea, dar situația actuală nu mai poate continua la infinit, ar fi bine ca și președintele să ne spună ce vrea căci până acum este în aer cu tot ce declară ( mie mi-ar fi rușine să apăr magistrații ticăloși, vedeți ce hotărâri iau, numai justiție corectă nu se cheamă!