În actualul context internațional, dominat de revenirea politicii de forță a marilor puteri, Uniunea Europeană trebuie să își valorifice această greutate, a declarat miercuri cancelarul german Friedrich Merz în Parlamentul de la Berlin.
„Învățăm că și ceilalți depind de noi — nu doar noi de ei”, a spus acesta, subliniind că Europa trebuie să acționeze „cu mai multă încredere în sine”.
Războiul din Orientul Mijlociu deraiază agenda sumitului Uniunii Europene
Summitul liderilor UE din 19–20 martie, programat inițial pentru a aborda competitivitatea economică a blocului, este dominat exact de blocajele legate de Ucraina și tensiunile geopolitice.
Două dosare majore — un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev și al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei — sunt în impas, în principal din cauza veto-ului Ungariei, susținut tacit de Slovacia.
Citește și: Zelenski încearcă să aplaneze tensiunile din cadrul NATO pentru a nu pierde sprijinul transatlantic
Blocajul privind ajutorul financiar este legat de disputa asupra conductei Drujba, avariată în Ucraina, Budapesta refuzând să-și dea acordul până la reluarea fluxurilor de petrol din Rusia. Slovacia este și ea dependentă de aceste livrări.
În paralel, retorica s-a înăsprit între Budapesta și Kiev, pe fondul campaniei electorale din Ungaria. Eforturile Comisiei Europene de a media situația — inclusiv printr-o misiune de evaluare — nu par să fi adus rezultatele scontate. Dar Bruxelles-ul mai speră în renumita „pauză de cafea” din decembrie 2023, când premierul ungar Viktor Orban a dispărut scurt din sală, permițând să se decidă în absența sa deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, deși formal Budapesta se opunea.
Șansele adoptării unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei sunt și mai reduse, pe fondul schimbărilor din piața energetică globală după escaladarea conflictului cu Iranul. Creșterea prețurilor la energie a diminuat apetitul pentru măsuri suplimentare împotriva Rusiei, iar unele state, inclusiv Ungaria, cer chiar relaxarea sancțiunilor existente, deși UE nu pare dispusă să meargă atât de departe. Statele Unite au suspendat deja pentru o lună sancțiunile împotriva transporturilor de petrol rusesc, aflate deja pe mare.
Citește si: Statele Unite suspendă temporar sancțiunile pe petrolul rusesc
În paralel, liderii europeni sunt presați să răspundă crizei din Orientul Mijlociu, inclusiv blocării Strâmtorii Ormuz și creșterii prețurilor la energie.
În acest punct se conturează o dispută privind relaxarea politicilor climatice pentru a limita costurile energetice — o temă cu potențial politic major în contextul ascensiunii curentelor populiste.
Alegerile din Ungaria nu sunt singura bătaie de cap
Europa se confruntă în 2026 cu un val de alegeri considerate vulnerabile la interferențe externe, în special din partea Rusiei, pe fondul ascensiunii populismului de extremă dreapta, remarcă EUObserver.
Pe lângă Ungaria, scrutinuri „problematice” sunt programate în Slovenia, Bulgaria, Armenia, Islanda și estul Germaniei.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, avertizează că „fiecare alegere națională este acum o țintă”, iar anul ar putea deveni „o furtună perfectă” pentru destabilizare democratică.
Războiul modern, a repetat Kallas, nu se poartă doar pe front, ci și la nivel informațional, pentru influențarea opiniei publice.
(Sursa foto: Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz / X)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
