Presa în campanie: fără însemne publicitare, dar cu atacuri gratuite | Revista22

Data:

Presa în campanie: fără însemne publicitare, dar cu atacuri gratuite. Caz de manual este publicația TIM7, recent apărută în Timișoara, care a călcat rău în străchini dând glas unor efluvii de ură și colportări fără nicio bază împotriva candidatului Dominic Fritz.

Cu mult înainte de startul campaniei electorale, partidele de la guvernare și-au asigurat spatele băgând sute de mii de euro în special în televiziunile de știri, precum și în publicații sau radiouri favorabile. La fel au făcut la București unii primari de sector.

Presa nu pune la vedere semnele publicității electorale

Într-o ediție a „Stării impostorilor”, Valeriu Nicolae dădea ca exemplu grăitor cazul primarului sectorului 3, Robert Negoiță, care beneficiază de laude deșănțate la RTV, la Antena 3, la DC News, Fanatik, Realitatea Plus, Evenimentul zilei ș.a., de pe urma contractelor încheiate prin intermediari deja de prin toamna și iarna anului trecut.

Ctește și 10.000 de lei amendă pentru RTV, după o reclamație a Freedom House România. Realitatea Plus, somație publică

Laudele sunt asezonate de obicei cu atacuri la potențialii adversari, dar mai ales cu sfioase tăceri în privința datoriilor la stat ale primarului, a implicării rubedeniilor în afacerile imobiliare, a plagiatului și chiar a afacerilor suspecte cu „fetițe” din hotelurile deținute de acesta.

Așa cum diverși candidați escamotează banii băgați în propaganda politică operând netransparent cu bani publici prin sisteme întortocheate de firme, presa se simte exonerată de obligația de a pune la vedere semnele publicității electorale.

Ici-colo se mai vede afișat câte un banner, dar mai rar. Consiliul Național al Audiovizualului a elaborat o decizie pentru a reglementa cum să se expună publicitatea electorală, sub sancțiunile prevăzute de Legea Audiovizualului 504/2002.

Citește și Ce caută președintele chinez în Europa. Ștefan Popescu, analist de politică externă: „China are nevoie să nu existe un Occident unit”

Presa în campanie. Finanțări obscure

Sunt prevăzute trei tipuri de emisiuni: informative, electorale, cu însemnul obligatoriu „Emisiune electorală”, dezbatere cu însemnul afișat/anunțat pe tot parcursul emisiunii „Dezbatere electorală”.

Foarte la modă și eliberate de orice control, fiindcă nu cad în sarcina Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), o seamă de podcasturi s-au dezlănțuit și revarsă adesea valuri de ură, ocupându-se mai ales cu distrugerea imaginii unor candidați.

Finanțarea este în aceste cazuri complet obscură, suspectă de bani negri trimiși în plic odată cu comanda.

Nici publicațiile online și print nu pot fi moderate cu ușurință, degradarea deontologică vizibilă fiind sancționată cel mult prin oprobriul moral al publicului.

Altminteri, doar justiția, înceată și indiferentă la degradarea societății, mai poate interveni.

Continuarea în Revista22

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(sursa foto: revista22.ro)

spot_imgspot_img
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

„Pericolul maghiar”: Cum au rămas ungurii „dușmanii” noștri permanenți? | Deutsche Welle

Cum au rămas ungurii „dușmanii” noștri permanenți? Radicalii de...

Bîstroe, nava scufundată și interesul României

Bîstroe, nava scufundată și interesul României. Accidentul naval din...

Un premiu prestigios

Un premiu prestigios. Meritul revine, în primul rând, ziarului,...

Eșecul Marelui Plan PSD-PNL | Revista22

Eșecul Marelui Plan PSD-PNL. Coaliției PSD-PNL i s-a năruit...