„Toată lumea spune că ar trebui să primesc Premiul Nobel pentru Pace” a spus președintele american Donald Trump adresându-se Adunării Generale ONU pe 23 septembrie. Argumentul; din 2017 încoace ar fi pus capăt la 7 conflicte, relatează ABC. Vineri, 10 octombrie, o să afle dacă este laureatul din acest an.
Acordarea Premiilor Nobel
Conform Comitetului Nobel, responsabil pentru acordarea premiilor, orice individ sau organizație cu contribuții semnificative la menținerea/stabilirea sau protejarea păcii mondiale și care este nominalizat de o persoană calificată este eligibil pentru acordarea premiului.
Nominalizările sunt trimise până pe 31 ianuarie. Între martie și octombrie, Comisia stabilește și revizuiește lista. În octombrie sunt numiți câștigătorii, aleși prin vot majoritar, iar în decembrie are loc ceremonia de decernare a premiilor, cu fast și pompă regală.
De reținut faptul că nominalizările rămân confidențiale timp de 50 de ani.
Donald Trump
Șefii de stat se încadrează în categoria persoanelor calificate de a nominaliza laureați. Au existat o serie de șefi de stat care l-au recomandat pe Trump pentru Nobel.
Pe 20 iunie, guvernul Pakistanului l-a nominalizat pe Trump pentru Nobel (pe X), cu o zi înainte să-l condamne pentru bombardarea Iranului.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, alături de premierul armean Nikol Pașnian și omologul lor cambogian, Hun Manet, l-au recomandat, de asemenea, pe Trump, pentru Nobel.
Trump se declară sceptic cu privire la șansele sale, nu pentru că nu l-ar merita, ci din motive ideologice.
Ce șanse ar avea Trump să câștige premiul?
Analizând procesul de acordare a Nobelului pentru Pace, The Telegraph remarca recent că de regulă Comitetul preferă personalitățile progresiste,în defavoarea celor conservatoare.
Un alt detaliu important este că membrii Comitetului, deși numiți de parlamentul norvegian, fac de regulă alegeri independent de politica guvernului .
Pe de altă parte, notează ABC News, comitetul favorizează realizările diplomatice de durată, nu succesele rapide.
Cel mai controversat premiu Nobel
Premiul Nobel pentru Pace a atras, de-a lungul timpului, numeroase controverse.
Două exemple de acordări care încă creează polemici sunt „premiile de reconciliere” care au fost acordate lui Willem de Klerk și Mandela, respectiv, lui Yitzkah Rabina, Yasser Arafat și Simon Peres. Ambele situații implicau salutarea eforturilor a două părți adversare de încetare a conflictului.
Au existat, însă, și figuri considerate problematice pentru asocierea cu noțiunea de Nobel pentru Pace. Secretarul de stat american, Henry Kissinger a primit premiul Nobel în 1973 pentru eforturile sale legate de încheierea războiul din Vietnam. Dar retragerea americană nu a pus capăt războiului. Mai mult, Kissinger era cel care aprobase în aceeași perioadă extinderea bombardamentelor asupra Laosului și Cambogiei.
Astfel de exemple există și în istoria mai recentă. În 2019, Abi Ahmed, premierul etiopian, a căștigat un premiu Nobel pentru normalizarea relațiilor cu Eritreea, stat cu care Etiopia se aflase fie în conflict, fie în relații reci timp de 25 de ani.
În același an, 2019, Etiopia a fost cuprinsă de un conflict intern care a vizat secesiunea provinciei nordice Tigray. Conflictul i-a adus lui Abi și guvernului său acuzații de încălcări grave ale dreptului internațional și drepturilor omului. The Guardian l-a etichetat pe Abi drept „cel mai controversat laureat al Premiului Nobel de la Henry Kissinger încoace”.
Altă figură recentă este Aug San Suu Ki (conducătoarea de facto a Myanmar-ului între 2015-2020). A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1991, când a fost plasată de către regimul militar din Myanmar sub arest la domiciliu pentru activismul său pro-democratic.
În 2015, partidul său a câștigat alegerile, iar Suu Ki (deși nu a putut ocupa funcția de președinte) a devenit liderul de facto al Myanmar-ului.
Până la îndepărtarea sa în urma unui puci (2020), regimul lui Aung San Suu Ki a atras critici internaționale pentru tratamentul aplicat minorității musulmane, guvernul acesteia fiind acuzat de violență sistemică împotriva minorităților naționale sau chiar genocid, relatează BBC.
Obsesia președintelui american
Din lista figurilor problematice ale laureaților premiilor Nobel, însă, cea care ne arată sursa insistențelor președintelui american este Barack Obama.
Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2009 (la nici nouă luni după ce a devenit președinte) pentru „eforturi extraordinare de a consolida dipomația și cooperarea dintre popoare”, premiul lui Obama a fost pus sub semnul întrebării odată cu invadarea Libiei în 2011, dar și incapacitatea administrației sale de a opri criza din Ucraina din 2014 (anexarea Crimeei și conflictul din Donbas).
Se pare, însă, că Obama este politicianul cu care se măsoară Trump.
„Dacă m-aș fi numit Obama, aș fi primit premiul în zece secunde ” a declarat Trump, citat de The Independent.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
FOTO: Nobel Prize Outreach / Alexander Mahmoud
