Membrul CSM critică logica instanței supreme conform căreia hotărârile definitive trebuie executate prioritar. Postarea a fost distribuită de Liviu Drăgănescu, procuror pensionat și fost consilier al ministrul propus de PSD, Radu Marinescu.
Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a reacționat public după comunicatul prin care Înalta Curte de Casație și Justiție și-a justificat demersul de a obliga Guvernul să plătească magistraților restanțe salariale de aproximativ un miliard de euro. Mesajul, intitulat „Vrem banii, indiferent de consecințe”, este o critică severă la adresa propriei bresle.
„Atitudine de forță” față de Guvern
Sandu spune de la început că o parte dintre sumele câștigate în instanță sunt justificate, pentru că sunt rezultatul unor „erori legislative specifice statului român”. Totuși, fiind drepturi câștigate, el spune că nu a înțeles niciodată „atitudinea de forță” prin care se încearcă obligarea Guvernului, „oricare ar fi acesta”, la plată.
Argumentul său central este separația puterilor. Un guvern are, spune el, posibilitatea de a aprecia cum își execută obligația, în funcție de disponibilitățile bugetare și de situația economică a țării.
Procurorul rezumă astfel poziția instanței supreme și arată că respectarea hotărârilor definitive nu este condiționată de voința politică a Guvernului, de prioritățile conjuncturale ale executivului sau de opțiunile sale privind distribuirea resurselor. Concluzia pe care o trage ÎCCJ este că un guvern ar trebui să execute prioritar hotărârea judecătorească și abia apoi să împartă restul banilor ministerelor.
„Cetățenii să stea în frig pentru că magistrații trebuie să primească banii”
Sandu ironizează apoi, cu sarcasm asumat, consecințele acestei logici. Se întreabă ce se întâmplă dacă nu mai rămân bani pentru salariile medicilor și profesorilor, pentru agentul termic iarna, pentru energie electrică, pentru servicii medicale de urgență sau pentru programe care salvează vieți. Răspunsul din postare este același de fiecare dată: „Nu contează, magistrații trebuie să își încaseze banii.”
El susține că logica juridică a ÎCCJ este „complet ruptă de realitate”. Tocmai separația puterilor ar împiedica justiția să guverneze, iar a împărți banii de la bugetul de stat înseamnă a guverna. Guvernul este cel care știe sau ar trebui să știe prioritățile și situația fiscală, spune el, și care poate să direcționeze fonduri către problemele grave și să amâne alte plăți. Procurorul mai spune că ar trebui ca puterile statului să colaboreze pentru a rezolva astfel de situații.
Mesaj către colegi: „Uitați-vă în oglindă”
Sandu recunoaște că unii colegi vor fi nemulțumiți de abordarea lui și îi îndeamnă să își pună o întrebare: cum justifică, în fața contribuabilului, plata unui miliard de euro cu prioritate față de alte cheltuieli bugetare? Mai întreabă ce a livrat magistratura societății, în afară de „achitări și strămutări”.
El spune că cei mai mulți magistrați își fac treaba zilnic și nu au legătură cu crearea unor situații generale de impunitate, așa cum se arată în hotărârea CJUE în cauza LIN II. Aceste situații, create „în anumite centre de reflecție”, afectează însă grav bugetul din care magistrații vor să extragă „rente de 1 miliard de euro”.
Procurorul amintește că magistratul își primește salariul pentru munca prestată și că acesta nu a fost redus, în timp ce salariile profesorilor și ale altor categorii au fost reduse în ultimul an. Întreabă cum se justifică un miliard de euro în condițiile în care antreprenorii își închid afacerile, iar multinaționalele concediază sute de angajați.
Postarea se încheie cu un avertisment. Ce câștigă magistrații din acest demers? „O ură și mai mare” din partea societății, dispreț din partea cetățeanului cinstit care ar trebui să fie partenerul justiției și pierderea „oricărei fărâme de respect” pentru munca magistratului. Ultima întrebare este: „Bani indiferent de consecințe?”
Cine este Claudiu Sandu
Claudiu Sandu are aproape 25 de ani de carieră în parchete și este membru al CSM. A fost vicepreședinte al CSM în mandatul 2025 și apare în documentarul Recorder „Justiție capturată”. Este considerat unul dintre procurorii reformiști din CSM și s-a aflat constant în opoziție cu conducerea ÎCCJ, în frunte cu Lia Savonea. În aprilie, secția pentru judecători a CSM a aprobat sesizarea Inspecției Judiciare împotriva lui, din cauza unei postări în care critica o decizie a instanței supreme. După decizia CJUE în cauza LIN II, el a scris că „totul este penetrat de corupție”.
Postarea, distribuită de un procuror pensionat
Mesajul lui Sandu a fost distribuit pe Facebook de Liviu Drăgănescu, procuror pensionat și fost consilier al ministrului Justiției propus, Radu Marinescu. Distribuirea a fost însoțită de un comentariu ironic la adresa procurorului CSM: „E clar, procurorii vor aștepta până în 2080 plata drepturilor salariale, mulțumim domnului demnitar cu salariul peste ÎCCJ, domnului procuror Sandu!”
Reacția vine în contextul în care Marinescu, care a anunțat că hotărârile judecătorești sunt obligatorii și că vor fi căutate soluții de plată, este cel care va purta discuțiile cu reprezentanții magistraturii.
Cine este Liviu Drăgănescu
Fost procuror, a ieșit din sistem la 1 iunie 2022. Fost profesor la Institutul Național al Magistraturii este avocat și apare frecvent în emisiuni realizate de Marius Tucă. Potrivit unei analize PRESShub din aprilie 2025, bazate pe declarația sa de avere, încasa o pensie de 311.000 de lei pe an, adică 26.000 de lei lunar. La aceasta se adăugau 120.000 de lei „drepturi salariale restante aferente perioadei în care am îndeplinit funcția de procuror”. Împreună cu salariul de consilier, totalul lunar era de aproximativ 35.900 de lei, echivalentul a 7.000 de euro net.
Conform aceleiași analize, Marinescu și-a angajat consilieri foști magistrați, care cumulează pensii mari cu salariile de la minister, de aproximativ 18.000 de lei lunar.
