Marius Voineag a fost primul procuror în funcție invitat într-o emisiune a avocatului Florentin Țuca, fondator al casei de avocatură „Țuca, Zbârcea și asociații”. Asociat al lui Țuca este și Robert Roșu, alt avocat, condamnat în 2020 la 5 ani închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”, dosar instrumentat de DNA.
În cadrul interviului, Voineag a susținut narativul judecătorilor din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) potrivit căruia marile dosare de corupție se prescriu din cauza Parlamentului care nu a modificat o lege timp de 4 ani, nicidecum din cauza schimbării prin decizii administrative a completurilor de judecată din instanțele de judecată.
Convins că decontează „aspecte vechi”, Voineag a declarat că „prescripția reprezintă pasivitatea statului, nu a justiției”.
Procurorul șef al DNA, care speră să mai obțină un mandat, a mai arătat că nu a primit întrebări punctuale din partea jurnaliștilor care au realizat documentarul Recorder „Justiția capturată”.
Despre acest documentar avocatul Țuca a spus că ar „conține foarte multe fente manipulatorii” și s-a arătat convins că „presa nu are ce căuta în a face telejustiție”. În opinia noastră, avocații care realizează podcasturi în care formulează păreri în favoarea inculpaților este tot o formă de telejustiție.
Regretul lui Voineag
Întrebat ce-și reproșează, Voineag a recunoscut că nu a comunicat suficient de bine „deoarece din cei 3 ani de mandat, un an și jumătate a fost campanie electorală și nu am vrut să interferez cu politicul”.
Șeful DNA a mai precizat că de la început a urmărit marea corupție, așa numitele „cazuri de conținut” și a dat ca exemplu un dosar, Portul Constanța, dosar care nici măcar nu a fost trimis în judecată. Voineag a mai precizat că „nu a ales ținte virtuale politice care se schimbă foarte des și astfel avem în arest un fost ministru al Transporturilor”, cu referire la Răzvan Cucu, fost ministru arestat preventiv într-un dosar al DNA.
Întrebat de ce nu a atacat cu recurs unele soluții ale judecătorilor care au refuzat să aplice recomandările CJUE, Voineag a invocat risipa resurselor materiale și umane.
În timp ce avocatul Țuca a afirmat că marea corupție din România este comparabilă sau sub marea corupție de la nivel internațional, Voineag l-a aprobat și a susținut că un mare jurnalist anonim i-a confirmat că o mită între 3 și 5% din valoarea unui contract public înseamnă că „am ajuns la valorile din vest”.
Temerile lui Țuca
Mai departe, Țuca, în calitate de cetățean, nicidecum în calitate de avocat, i-a dezvăluit șefului DNA că-l interesează „conservarea unui climat în care drepturile fundamentale ale cetățeanului să fie ocrotite. Pentru că am traversat o perioadă de tristă amintire, a telejustiției, a încălcării flagrante a dreptului la apărare, a încălcării flagrante a prezumției de nevinovăție, a unei durități extraordinare și din partea anchetatorilor și din partea opiniei publice întreținută de o presă cu diverse motive și scopuri ascunse și n-aș mai vrea să retrăim acea perioadă”.
Voineag i-a dat dreptate și a recunoascut că acesta a fost un preț foarte mare pe care l-a plătit DNA-ul.
Intrebat de interlocutor dacă DNA -ul de mâine se poate întoarce la DNA-ul din epoca Kovesi, Voineag zice că nu, deoarece în 3 ani a adus 100 de procurori echilibrați la DNA și 135 de polițiști judiciari, „care nu se vor întoarce la o zonă de telejustiției și că ar fi o dezamăgire pentru mine dacă s-ar întâmpla asta”.
Avocatul Robert Roșu de la „Țuca, Zbârcea și Asociații” a fost condamnat, în 2020, la 5 ani închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”, dosar instrumentat de DNA. Roșu a fost eliberat înainte de termen după ce instanța supremă i-a admis o cale extraordinară de atac și după mai multe proteste ale colegilor avocatului.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
