În contextul noilor reguli europene privind medicamentele, Vlad Voiculescu susține că statele membre, inclusiv România, au mai multă libertate să impună condiții stricte industriei farmaceutice.
Într-o analiză a recentului acord provizoriu privind legislația farmaceutică a UE, europarlamentarul Vlad Voiculescu a explicat cum noile reguli vor schimba modul în care pacienții români au acces la tratamente. Reforma vizează nu doar accelerarea inovației, ci și o distribuție echitabilă a medicamentelor, astfel încât statele din Est să nu mai fie dezavantajate față de cele din Vest.
Pe scurt
- România va putea accesa un mecanism european de redistribuire a stocurilor în caz de criză.
- Definiția „nevoii medicale nesatisfăcute” va fi strictă pentru a evita prelungirea nejustificată a monopolului pe medicamente scumpe.
- Firmele românești riscă să migreze fiscal în alte state UE nu din cauza noii legislații, ci din cauza impredictibilității interne.
Una dintre cele mai grave probleme ale sistemului sanitar românesc – dispariția periodică a medicamentelor esențiale – ar putea fi ameliorată prin noile obligații impuse la nivel comunitar. Voiculescu subliniază că autoritățile de la București nu vor mai fi singure în fața marilor producători.
„România poate folosi această legislație ca să devină mult mai strictă cu producătorii și mai rapidă în reacție. Țara noastră va avea acces la un mecanism european care permite redistribuirea stocurilor între state în situații de criză”, a declarat europarlamentarul.
El a adăugat că producătorii vor fi obligați să aibă planuri clare de prevenire a penuriilor, iar dacă autoritățile române implementează ferm aceste reguli, pot evita situațiile critice și pot obține soluții de urgență direct de la UE.
Referitor la prelungirea perioadelor de protecție a patentelor, un subiect sensibil pentru bugetul CNAS, Voiculescu insistă ca stimulentele să meargă doar către inovația reală, nu către modificări minore ale unor medicamente vechi („evergreening”).
„Autoritățile trebuie să respingă prelungiri ale protecției pentru medicamente care aduc doar îmbunătățiri minore, fără beneficii clinice reale. Astfel se evită abuzurile și stimulentele rămân direcționate doar către inovațiile autentice”, a explicat acesta.
Pentru a proteja pacienții vulnerabili, europarlamentarul susține o definiție a „nevoii medicale nesatisfăcute” care să includă bolile grave din regiunile sărace, validată de experți independenți.
În ceea ce privește impactul asupra antreprenorilor din IT și HealthTech, Voiculescu atrage atenția că instrumentele europene de reducere a birocrației, precum Societatea Europeană Unificată (S.EU), sunt utile, dar nu pot compensa instabilitatea fiscală de acasă.
„Este posibil ca unele companii să aleagă să se înregistreze într-un alt stat membru pentru un mediu fiscal mai stabil, dar acest fenomen nu este determinat de noua legislație farmaceutică, ci de situația economică internă. (…) România trebuie să reducă propria birocrație dacă vrea să păstreze valoarea adăugată în țară”, a avertizat Vlad Voiculescu.
Implementarea noilor directive va reveni Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDMR) și Ministerului Sănătății, instituții care vor trebui să integreze rapid noile reguli pentru a beneficia de mecanismele de solidaritate europene.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
