Un raport de analiză privind starea sistemului judiciar din România, întocmit de Bogdan Pîrlog, procuror militar și candidat pentru funcția de Procuror General al României, descrie justiția drept „profund disfuncțională” și avertizează asupra unui regres sever al statului de drept.
În proiectul de candidat, Pîrlog pornește de la rolul constituțional al statului și al justiției, subliniind că înfăptuirea justiției – realizată prin instanțe, parchete și organele de cercetare penală – ar trebui să garanteze siguranța socială și protecția drepturilor și libertăților cetățenilor. În realitate, susține autorul, acest mecanism este grav afectat atât la nivel instituțional, cât și funcțional.
Potrivit raportului, modificările succesive ale legislației penale și procesual-penale, coroborate cu un număr mare de decizii ale Curții Constituționale, au slăbit instrumentele legale ale parchetelor, în special în combaterea corupției. Aceste schimbări ar fi generat ineficiență, blocaje și chiar zone de impunitate.
Lipsa meritocrației
Bogdan Pîrlog identifică drept cauze interne majore legile justiției adoptate începând cu 2018 și consolidate în 2022, care ar fi consacrat un sistem clientelar, lipsit de meritocrație și vulnerabil la influență politică. Raportul indică probleme serioase în procedurile de promovare și numire în funcțiile de conducere din instanțe și parchete, considerate incompatibile cu principiile independenței justiției.
Un capitol distinct este dedicat structurii de investigare a infracțiunilor din justiție, menținută, potrivit documentului, sub forme mascate, cu efectul unei impunități de facto pentru magistrații corupți. De asemenea, Inspecția Judiciară este descrisă ca un instrument de presiune asupra magistraților incomozi, în loc să funcționeze ca un mecanism real de responsabilizare profesională.
Raportul atrage atenția și asupra slăbirii controlului european, după închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare de către Uniunea Europeană, în septembrie 2023. Noul mecanism general privind statul de drept este considerat insuficient pentru a răspunde problemelor structurale ale justiției române, în contextul în care atenția UE este concentrată pe securitatea regională și războiul din Ucraina.
Nevoia de curaj
În acest context, autorul susține că funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se află într-una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, marcată de tensiuni între puterile statului, presiuni asupra magistraților și erodarea încrederii publice în Ministerul Public.
Autorul mai susține că fără o reformă autentică, bazată pe meritocrație, independență și responsabilitate, România riscă un regres profund al statului de drept.
În concluzie, „este nevoie de un procuror general cu curaj și asumare”.
Procurorul militar mai arată că, la aproape 37 de ani de la începutul democrației și aproape 19 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, autoritatea judecătorească traversează unul dintre cele mai dificile momente ale sale. Lipsa cooperării loiale între autoritățile statului este indicată drept un factor major care a amplificat conflictele instituționale și a blocat soluționarea unor probleme sistemice.
Implicare publică
Potrivit documentului, criza profundă a sistemului judiciar și, în special, a parchetelor, impune măsuri imediate de redresare. Autorul susține că viitorul Procuror General nu poate avea un rol pasiv sau strict administrativ, ci trebuie să își asume inclusiv o implicare publică fermă în apărarea independenței justiției și în reformarea Ministerului Public. „Persoana care va ocupa funcția de procuror general trebuie să aibă viziune și curajul de a-și asuma un mandat de sacrificiu, nu să trateze această funcție ca pe o oportunitate de dezvoltare personală”, se arată în raport.
Documentul este însoțit de o strategie de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2026–2029, care conturează direcțiile concrete de reformă. Printre priorități se numără creșterea calității și eficienței actului de justiție, digitalizarea extensivă a sistemului – inclusiv implementarea dosarului electronic național –, echilibrarea schemelor de personal din instanțe și parchete și reformarea politicilor de resurse umane pe baze meritocratice.
De asemenea, strategia propune măsuri pentru îmbunătățirea accesului la justiție, în special pentru persoanele vulnerabile și victimele infracțiunilor, dezvoltarea infrastructurii instanțelor și parchetelor, precum și întărirea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Parchetului General.
Recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni
Un capitol distinct vizează combaterea corupției și a criminalității, prin consolidarea resurselor umane și logistice ale parchetelor, întărirea capacității DNA și DIICOT, recuperarea eficientă a bunurilor provenite din infracțiuni și specializarea procurorilor și polițiștilor judiciari pentru investigarea infracțiunilor complexe, inclusiv a celor de mediu.
În ansamblu, raportul și strategia anexată sunt prezentate ca platforma de viziune managerială a candidatului la funcția de Procuror General, cu obiectivul declarat de a opri degradarea sistemului judiciar și de a reconstrui încrederea publică în justiție și în Ministerul Public.
Documentul integral poate fi citit mai jos.
