Uniunea Europeană se află în fața unui moment critic pentru propria securitate, într-un context global în care echilibrul de putere se reconfigurează rapid, iar garanțiile tradiționale nu mai pot fi considerate sigure.
De la tribuna Conferinței Anuale a Agenției Europene de Apărare, comisarul pentru Apărare, Andrius Kubilius, și coordonatoarea politicii externe, Kaja Kallas (foto), au lansat un apel fără echivoc: Europa trebuie să renunțe la fragmentarea apărării naționale și să își construiască urgent capacități comune, pan-europene.
Mesajul lor converge asupra aceleiași concluzii incomode — într-o lume în care „puterea face legea”, dependența strategică a UE a devenit o vulnerabilitate majoră.
Kaja Kallas: Am auzit deja primul clopoțel. Al doilea este un avertisment final. Al treilea vine cu consecințe.
Kaja Kallas a transmis un mesaj explicit: securitatea Europei nu mai poate fi „externalizată” către Statele Unite. Potrivit acesteia, Washingtonul va rămâne un aliat și partener esențial, însă Europa nu mai reprezintă centrul de greutate al strategiei americane, iar această schimbare este una structurală, nu temporară.
„Statele Unite vor rămâne aliatul nostru, dar Europa nu mai este principala lor prioritate strategică.”
„Ne confruntăm cu cea mai mare criză de securitate din timpul vieții noastre”, a spus și comisarul pentru Apărare, Kubilius , făcând referire la consensul recent dintre lideri precum cancelarul Friedrich Merz și președintele Macron cu privire la nevoia de independență europeană.
„Strategia Națională de Apărare a SUA… a spus foarte clar: prioritatea lor strategică este Indo-Pacificul… Și se așteaptă ca noi, europenii, să ne asumăm responsabilitatea pentru apărarea convențională a Europei.”
Citește și: Trump, sub lupa psihiatrilor și psihologilor americani
Kallas a subliniat că această realitate obligă Uniunea Europeană să își asume o responsabilitate mult mai mare pentru propria securitate, inclusiv prin investiții coordonate, capacități comune și reducerea fragmentării industriale și militare. Ea a avertizat că problema Europei nu este lipsa resurselor financiare, ci lipsa coordonării și a complementarității între statele membre.
Rusia a fost descrisă drept o amenințare pe termen lung, nu doar un risc conjunctural. Potrivit lui Kallas, Moscova continuă să folosească instrumente hibride, de la atacuri cibernetice și sabotaj până la manipulare informațională, iar securitatea economică și cea militară nu mai pot fi separate. Kaja Kallas a atras atenția că dependențele economice pot deveni vulnerabilități strategice directe.
În același timp, China este poziționată dincolo de statutul de „competitor sistemic”. Kallas a afirmat că Beijingul reprezintă un risc strategic, inclusiv prin sprijinul indirect acordat Rusiei și prin impactul asupra lanțurilor globale de aprovizionare. Europa trebuie, în acest context, să își protejeze baza industrială și să reducă dependențele critice.
Unul dintre cele mai puternice pasaje ale discursului a fost avertismentul privind urgența deciziei politice. Kallas a folosit metafora celor „trei clopoțele”, sugerând că Europa se află aproape de momentul în care lipsa de acțiune va avea consecințe ireversibile.
Am auzit deja primul clopoțel. Al doilea este un avertisment final. Al treilea vine cu consecințe.
Unanimitate sau majoritate calificată
Discursul a atins și un subiect sensibil instituțional: mecanismele de decizie. Kallas a sugerat că utilizarea unanimității în politica externă și de securitate permite blocaje și șantaj politic și a indicat necesitatea extinderii deciziei prin majoritate calificată, precum și folosirea mai activă a instrumentelor existente din tratate, inclusiv clauza de apărare mutuală.
Andrius Kubilius: „A rămâne doar la nivel național înseamnă a rămâne fragmentați”
Comisarul a evidențiat progrese semnificative, menționând că 16 planuri naționale de investiții din cadrul inițiativei de împrumuturi SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, au fost deja avizate.
Citește si: Care sunt achizițiile de 16,68 miliarde de euro aprobate prin mecanismul european SAFE pentru Armata Română
Cu toate acestea, el a lansat un avertisment sever împotriva tentației de a cheltui noile fonduri pur național. Citându-l pe istoricul Adam Tooze, Kubilius a subliniat că europenii au cheltuit 3,1 trilioane de euro pentru apărare în ultimul deceniu, cu rezultate slabe în ceea ce privește descurajarea.
„A rămâne doar la nivel național înseamnă a rămâne fragmentați… Mai mulți bani, dar fără creșterea producției, ar duce doar la creșterea prețurilor produselor de apărare, la creșterea ineficienței și a timpilor de așteptare.”
El a insistat că singura modalitate de a evita dependența de furnizorii din țări terțe este agregarea cererii prin mecanismele UE.
Pragmatism
Kubilius a prezentat pașii imediați pentru a remedia aceste lacune.
Pe 2 februarie, va convoca prima reuniune a Consiliului pentru Siguranța Aprovizionării (Security of Supply Board) pentru a cartografia lanțurile de aprovizionare.
El a anunțat, de asemenea, un „turneu al rachetelor” iminent pentru a discuta direct cu industria despre blocajele de producție și a confirmat că implementarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina – inclusiv 60 de miliarde de euro specific pentru apărare – va începe în aprilie. În plus, urmează să fie înființată o „Alianță a Dronelor” cu Ucraina.
În cele din urmă, abordând necesitatea unei conduceri politice la nivel înalt, el a reînviat propunerea unui Consiliu de Securitate European, sugerată inițial de Merkel și Macron. El a încheiat cu o definiție sobră a succesului:
„Succesul este definit prin ceea ce nu se întâmplă: Putin nu ne testează, Rusia nu ne atacă”.
(Sursa foto: Agenția Europeană de Apărare)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
