Vizitatorii Muzeului Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia, amenajat în edificiul în care a locuit, în anii 1599 şi 1600, şi voievodul Mihai Viteazul, au ocazia să admire, începând din acest weekend, patru replici fidele ale veşmintelor princiare purtate de figuri emblematice ale istoriei Transilvaniei, informează Agerpres.
Veşmintele a patru dintre cei mai importanţi principi ai Transilvaniei – Mihai Viteazul, Isabella Jagiello, Gabriel Bethlen şi Ecaterina de Brandenburg – au fost recreate cu acurateţe, graţie proiectului P.R.I.N.C.E. – PRoiect INteractiv de Costumaţii de Epocă, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Vernisată vineri, expoziţia aduce în prim-plan două ţinute din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, aparţinând Isabellei Jagiello şi lui Mihai Viteazul, precum şi două ansambluri vestimentare din primul sfert al secolului al XVII-lea, ale perechii princiare Gabriel Bethlen şi Ecaterina de Brandenburg.
Sunt expuse şi replici ale podoabelor şi bijuteriilor specifice epocii, reconstituite cu rigoare istorică.
Prin intermediul a patru ecrane interactive amplasate în proximitatea exponatelor, cele patru personaje istorice „prind viaţă”. Astfel, cu ajutorul AI şi al unor soluţii digitale avansate, celor patru li s-a dat şi voce pentru a-şi spune ei singuri poveştile, fiecare prezentându-se vizitatorilor în limba sa maternă, respectiv română, maghiară, germană sau polonă.
„Este primul proiect cu finanţare nerambursabilă pe care Centrul Palatul Principilor reuşeşte să-l atragă şi să-l ducă la bun sfârşit. Este un proiect extrem de amplu, complex. A fost un proiect extrem de complicat, pentru că vorbim despre ţinutele principilor. Proiectul a avut o finanţare totală de 242.000 de lei iniţial, din care 10% a fost contribuţia noastră, restul a venit de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Buget care a fost depăşit, din păcate”, a declarat directorul Centrului Cultural Palatul Principilor, Robert Roman.
El a precizat că blana folosită pentru vestimentaţia celor doi principi este naturală.
„Am ales să nu facem rabat de la calitate şi de la adevărul istoric al ţinutelor pe care le purta nobilimea din perioada Principatului şi atunci am ales să folosim materiale cât mai aproape de adevăr. Bijuteriile sunt lucrate manual, sunt bijuterii din aur, argint, pietre preţioase. Totul respectă adevărul istoric”, a precizat Robert Roman.
Acesta a adăugat că vestimentaţiile au fost realizate în baza unui studiu istoric, extrem de complex.
„Am ales ca fiecare principe să vorbească în limba lui, pentru că este important să cunoaştem că Transilvania este un spaţiu multicultural, multietnic şi multilingv în acelaşi timp. Isabella Jagiello vorbeşte în limba polonă, Ecaterina de Brandenburg în limba germană, Mihai Viteazul, bineînţeles, în română, şi Gabriel Bethlen în maghiară”, a explicat directorul.
Istoricul Mihai Kovacs a arătat că ideea centrală este de a umple acest spaţiu al Palatului cu exponate palpabile.
„Una dintre provocări a fost să redăm felul în care arăta un principe sau o principesă în carne şi oase. Îmbrăcămintea, dincolo de funcţia sa practică, reprezintă şi un simbol de statut. Materialele, culorile, accesoriile transmiteau un mesaj foarte uşor de decodat pentru contemporani. (…). Hainele pe care le vedem încearcă să reproducă nişte vestimentaţii de gală. Principala provocare a proiectului a fost faptul că nu se păstrează niciun set complet de îmbrăcăminte din această epocă. Se păstrează doar piese izolate, despre care nu avem o certitudine că au fost purtate vreodată împreună. (…). E nevoie şi de o doză de creativitate. Trebuie să ne imaginăm nişte lucruri pe baza unor analogii, pe baza unor portete etc”, a spus istoricul.
Cea care a realizat bijuteriile şi obiectele de podoabă, Victoria Geutskens, a afirmat că s-a simţit în ultimul an „ca un bijutier al principilor”.
„Sunt peste 100 de pietre montate, în afara părţilor de ornament, a bijuteriilor. Făcute manual, fiecare casetă în parte. Pietrele au o duritate de 8,5 la scara de la 1 la 10, diamantul fiind de 10. Deci, noi avem o piatră cu 0,5 sub safir şi rubin”, a spus aceasta.
Proiectul interactiv de costumaţii de epocă a fost realizat pe baza unui studiu istoric elaborat de conf. dr. Maria Lupescu Mako.
Despre vestimentaţia lui Mihai Viteazul (1558-1601) s-au păstrat prea puţine surse contemporane. Reconstituirea a ceea ce se vede în expoziţia de la Alba Iulia se bazează pe elemente din pictura alegorică a lui Frans Francken (începutul secolului al XVI-lea) şi pe descrierea cronicarului contemporan Ştefan Szamoskozi.
Mantia evocă îmbrăcămintea descrisă în contextual intrării sale în Alba Iulia. Brocartul alb de mătase, decorat cu motive aurii şi roşii, este căptuşit şi decorat pe margini cu blană de vizon. Din acelaşi material este realizat şi gulerul care acoperă complet umerii. Mantia este închisă la gât cu o pafta din argint aurită, decorată cu pietre preţioase.
Cămaşa albă, cu mâneci lungi şi guler, este realizată dintr-o stofă fină de in. Dolmanul din brocart de mătase verde cu motive aurii are mâneci lung, încheiate cu o clapetă rotunjită. Dolmanul este legat cu un brâu de mătase de culoare galbenă.
Pantalonii din stofă de lână albă intră într-o pereche de cizme galbene, de tip oriental, din piele de oaie.
Cuca domnească, din piele de vizon, este împodobită cu un panaş aurit, decorat cu pietre preţioase şi o pană de struţ.
Isabella Jagiello (regentă a Ungariei în 1541-1551 şi 1556-1559), cu origini poloneze şi italiene, a dobândit întreaga putere asupra Transilvaniei după moartea soţului său, Ioan I Szapolyai, regele Ungariei. Ea s-a stabilit în fostul palat episcopal din Alba Iulia, punând bazele guvernării unui teritoriu care avea să devină oficial Principatul Transilvaniei.
Îmbrăcămintea sa este inspirată de reprezentarea de pe sarcofagul aflat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, precum şi de portretele unor regine europene contemporane.
Rochia este din brocart auriu şi este compusă dintr-un corsaj şi o fustă. Partea superioară a rochiei, cu guler înalt şi umeri bufanţi, reflectă influenţa modei spaniole. Fusta cu pliuri aminteşte de portul din spaţiul Italian. Mânecile sunt decorate cu panglici din mătase de culoare albă, fixată cu rozete din argint aurit, o combinaţie care se regăseşte şi pe decolteul dreptunghiular al rochiei.
Îmbrăcămintea este completată de un pomander şi de o diademă din argint aurit, decorate cu pietre preţioase, precum şi de un colier din perle cu un pandantiv aurit, împodobit cu o piatră preţioasă neagră.
Citește și: Peste 15.000 de credincioşi s-au închinat Sfântului Arsenie de la Prislop
Principe al Transilvaniei între 1613-1629, Gabriel Bethlen (1580-1629) este unul dintre cei mai cunoscuţi principi ai Transilvaniei, iar Ecaterina de Brandenburg (1604-1649) a fost soţia sa, care i-a urmat la tron în perioada 1629-1630.
Îmbrăcămintea lui Bethlen a fost reconstituită cu ajutorul unor surse vizuale şi scrise diverse.
Vestimentaţia este compusă dintr-o cămaşă din pânză fină de in, peste care se observă dolmanul din catifea roşie cu palmete. Acesta este încheiat în faţă cu 16 nasturi decoraţi cu pietre preţioase, fiind completat de un brâu din mătase de culoare roşie, înfăşurat de mai multe ori în jurul taliei. Minteanul de iarnă este confecţionat din catifea roşie şi este căptuşit cu blană de vizon. Este încheiat în faţă cu 9 paftale aurite, dispuse pe benzi de pasmanterie aurie, decorate cu ciucuri şi rozete. Pantalonii sunt din stofă neagră, lucioasă, de lână, iar cizmele, roşii şi scurte, de tip oriental, sunt din piele de capră. Căciula este din blană de vizon, fiind prevăzută cu boruri ridicate, din catifea neagră, şi este împodobită cu un panaş din argint aurit cu pietre preţioase roşii, verzi şi albe.
Replica rochiei Ecaterinei de Brandenburg este inspirată de rochia de gală păstrată la Muzeul Naţional al Ungariei, care ar fi fost rochia ei de logodnă sau de mireasă.
Rochia este compusă dintr-o fustă rotundă în partea inferioară, cu un diametru de circa patru metri, şi un corsaj cu decolteu pătrat, legat în faţă cu şnururi petrecute prin cârlige, pe sub care poartă o cămaşă largă, cu mâneci bufante, din pânză de in.
Atât fusta, cât şi corsajul sunt dintr-o catifea de culoarea prunei, cu motive vegetale. Pe materialul de bază s-a aplicat o broderie din fir metallc, reprezentânde margarete, garoafe, rodii şi lalele. Pe cap poartă o bonetă realizată din catifea de culoarea prunei, decorate cu rozete şi perle. De asemenea, poartă un pandantiv inspirat de naşfele care, conform tradiţiei, ar fi fost purtate la nunta princiară din 1626.
Cele patru vestimentaţii vor putea fi văzute până la sfârşitul anului în aceeaşi sală, după care vor fi expuse în săli diferite, în expoziţia permanentă. Publicul va putea analiza astfel în detaliu, atât fizic, cât şi digital, elementele de vestimentaţie, având acces totodată la informaţii ample despre contextul modei acelor vremuri.
Fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI-XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.
Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662.
Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole.
Palatul se află din 2009 în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local, mare parte din acesta fiind restaurat cu fonduri europene.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Palatul Principilor Transilvaniei / Facebook)
