Republica Moldova între Est și Vest: o analiză post-alegeri

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, desfășurate pe 20 octombrie 2024, împreună cu referendumul privind integrarea europeană, au scos la iveală din nou tensiunile interne și externe care influențează orientarea geopolitică a țării.

Prin analizarea datelor statistice, a rezultatelor votului și a fenomenului dezinformării, acest articol explorează contextul social și politic al acestor evenimente electorale și impactul campaniilor de influență străină.

Contextul electoral: diviziuni și orientări geopolitice în Moldova

Republica Moldova, situată confluența sferelor de interese ale UE și Rusiei, a avut o lungă istorie de fragmentare a electoratului în funcție de orientarea geopolitică. Pe măsură ce președintele pro-european Maia Sandu a intrat în cursa pentru un al doilea mandat, așteptările sondajelor indicau un avantaj clar pentru aceasta și o majoritate pentru „DA” în referendumul privind integrarea europeană.

Citește și: Istoricul Dennis Deletant, despre actuala ofertă politică din România – „Oferta e nulă. Niște oameni care nu oferă mai nimic convingător electoratului român” | INTERVIU

Astfel, în august 2024 sondajele arătau că Maia Sandu avea o intenție de vot de 35%, iar candidatul pro-rus, Alexandr Stoianoglo, doar 9.9%. În privința referendumului, sondajele pre-electorale au arătat o susținere constantă pentru modificarea constituțională pro-UE: în jur de 55% pentru „DA” și aproximativ 35% pentru „NU”. Cu toate acestea, rezultatele finale au prezentat un tablou diferit și au arătat o divizare mult mai adâncă a electoratului.

Rezultatele preliminare și fragmentarea electoratului

Rezultatele preliminare ale alegerilor au demonstrat că Maia Sandu a obținut 42.49% din voturi, în timp ce Stoianoglo a atins ponderea 25.95% din voturi, mult peste estimările sondajelor pre-electorale. Aceasta o obligă pe Sandu să participe la un al doilea tur de scrutin, programat pentru duminica aceasta 3 noiembrie, un rezultat care presupune provocări semnificative în ceea ce privește campania și strategia electorală.

Citește și: Exclusiv. Caroline Fernolend, Marele Premiu Europa Nostra: „Visul meu este ca autoritățile să-și asume faptul că de mulți ani ONG-urile din România identifică și suplinesc lipsurile în multe domenii.”

Analizând rezultatele obținute de ambii candidați, putem observa o corelație între voturile pentru actuala președintă Maia Sandu și voturile „DA” la referendum, cu câteva diferențe la nivelul unor raioane. Totuși, avansul Maiei Sandu nu i-a epuizat din bazinul electoral, oferindu-i șansa să-și crească scorurile în acele raioane unde a obținut în primul tur mai mult de 30% din voturi, iar contracandidatul Stoianuglu sub pragul de 30% pe seama electoratului nehotărât care nu a ieșit la vot.

De remarcat este faptul că diaspora a oferit un sprijin major Maiei Sandu, contribuind cu un impresionant procent de 70,71%. Aceasta sugerează că cetățenii moldoveni din statele occidentale rezonează mai mult la mesajul său pro-european și reformator, și i-ar putea aduce în plus între 50.000-60.000 voturi.

Continuarea în Comunitatea Liberă

Urmăriți PressHUB și pe Google News!