Vineri, Bucureștiul găzduiește una dintre cele mai importante reuniuni europene ale începutului de an în materie de dezvoltare și fonduri UE. Doi vicepreședinți executivi ai Comisiei Europene – Roxana Mînzatu (foto) și Raffaele Fitto – vin la București pentru o serie de discuții de nivel înalt privind viitorul politicii de coeziune, în contextul revizuirii la jumătatea perioadei și al pregătirii următorului buget multianual al Uniunii. Vizita lor are loc într-un moment-cheie, în care statele membre își conturează pozițiile privind rolul și viitoarea arhitectură a celui mai important instrument european de investiții regionale.
Vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Roxana Mînzatu și Raffaele Fitto, responsabili pentru Drepturi Sociale, Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, respectiv Coeziune și Reforme, participă la o masă rotundă ministerială dedicată politicii de coeziune și la o conferință de nivel înalt privind viitorul acesteia.
La reuniunile oficiale de la București vor participa președintele României, Nicușor Dan, și prim-ministrul Ilie Bolojan, alături de miniștri ai guvernului român și de reprezentanți ai altor state membre implicați în definirea priorităților pentru perioada următoare. Printre participanți se numără președinta Comitetului European al Regiunilor, Kata Tüttő, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pentru bugetul UE, și ministrul român al investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru.
Pe lângă întâlnirile din cadrul conferinței, vicepreședintele Mînzatu va avea și o întrevedere bilaterală cu ministra dezvoltării regionale și fondurilor UE din Croația, Nataša Mikuš Žigman. La rândul său, vicepreședintele Fitto va purta discuții cu președintele României, prim-ministrul, precum și cu oficiali din Bulgaria, Croația și Malta, precum și cu vicepreședinta Băncii Mondiale, Antonella Bassani.
Vizita marchează un moment important în dialogul dintre România și Comisia Europeană asupra direcției viitoare a politicii de coeziune, un domeniu în care România este unul dintre principalii beneficiari la nivel european.
Evenimentele de la București vor contribui la definirea pozițiilor statelor membre înaintea negocierilor privind noul buget multianual al Uniunii Europene.
Controversa bugetară și poziția României
Comisia Europeană a propus, pentru următorul budget multianual, care începe în 2028, ca fondurile pentru coeziune și o partea a celor pentru agricultură să fie gestionate la nivel național, printr-un plan unic pentru fiecare stat membru, reducând astfel birocrația. Propunere criticată imediat de multe țări membre și de Parlamentul European.
În acest moment, România respinge propunerea. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu (PSD), a declarat că „politica Agricolă Comună trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune” și se opune mixării fondurilor agricole cu cele de coeziune. El și-a exprimat temerea că plata subvențiilor ar putea fi condiționată de îndeplinirea unor jaloane („milestones”), ceea ce ar putea duce la pierderi importante dacă statele nu ating țintele propuse în alte domenii.
Organizația Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere guvernului român să respingă propunerea Comisiei și să negocieze pentru menținerea unui buget agricol de cel puțin 0,4% din PIB-ul UE (versus propunerea actuală de 0,15%).
(Sursa foto: Roxana Mînzatu / Facebook)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
