În perioada 1968–1980, la Liceul German din București, într-o Românie comunistă în care orice idee liberă putea fi suspectă, a apărut o revistă școlară ieșită din tipare: Revista 2000. Condusă de profesorul de limba română Nicolae Saftu, publicația s-a remarcat prin calitatea scriiturii, coerența ideilor și un spirit critic rar întâlnit în presa școlară a vremii. A fost mai mult decât o simplă revistă de liceu: o platformă de exprimare pentru adolescenți care, în ciuda cenzurii, au avut curajul să gândească liber.
După interzicerea presei școlare în anii ’80, elevii au continuat să scrie – în caiete, pe foi păstrate cu grijă, fără intenția sau posibilitatea de a publica. Textele au rămas „tăcute”, dar nu uitate. Cândva, demult, au fost puse într-o cutie de carton și păstrată în podul unei case.
Acolo au fost găsite, zeci de ani mai târziu, de Robert Schwartz – fost profesor și după 1990 director al liceului. În jurul acestei cutii s-a coagulat o echipă de foști elevi și profesori, astăzi răspândiți prin lume: scriitori, jurnaliști, cercetători, profesori, manageri, medici.
Citește și: Săptămâna Haferland: Reîntoarcerea acasă și renașterea spiritului săsesc
Cutia a devenit comoară
Povestea redescoperirii Revistei 2000, începută cu un gest de păstrare aproape instinctiv, continuă astăzi într-un proiect editorial și educațional numit Revista 2000+.
Arhiva nepublicată – texte scrise de elevi în perioada 1980–1987 – va fi reunită într-o ediție bilingvă tipărită și pe o platformă digitală în română și germană. Proiectul este inițiat de Robert Schwartz, Anca Berlogea-Boariu și Bianca Știubea prin Asociația Mons Rufinus și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).
Recent, această renaștere a fost marcată simbolic printr-o școală de vară desfășurată între 28 iulie și 2 august 2025, în satele transilvănene Viscri și Criț, în cadrul Festivalului Săptămâna Haferland.
Timp de o săptămână, elevi de la trei colegii cu predare în limba germană din România – Colegiul German „Goethe ”din București, Colegiul Național „Honterus” din Brașov și Colegiul Național „Brukenthal” din Sibiu – au participat la ateliere de jurnalism, scriere creativă, video și actorie. A fost un exercițiu de reconectare cu spiritul critic și creativ al revistei interzise, dar și o lecție de istorie vie.
„Vrem să inspirăm tinerii să îndrăznească să viseze și să-și spună poveștile”, explică Robert Schwartz. „A fost o experiență de neuitat, de la scris la filmat, de la întâlniri cu scriitori și jurnaliști, până la descoperirea poveștilor fascinante ale comunității.”
Alături de ei s-au aflat Bianca Știubea – fost redactor-șef al revistei între 1974–1975 și profesoară coordonatoare a redacției în anii ’80 –, regizoarea Anca Berlogea-Boariu – fosta secretară de redacție între 1984–1987 –, documentarista Laura Căpățână-Juller și actorul Gabriel Spahiu. Într-un gest simbolic, noii elevi redactori ai Revistei 2000+ – Luana Țintea, Tudor Nica și Hugo Spahiu – au prezentat platforma online www.revista2000.com, dezvoltată în timpul școlii de vară, în fața unui public format din diplomați, jurnaliști și oficiali români și germani.
Citește și: Săptămâna Haferland 2025 a atras peste 8.000 de vizitatori în Țara Ovăzului
Dar în spatele acestei povești se află figura luminoasă a profesorului Nicolae Saftu, care a fost pentru mulți o sursă de inspirație și curaj.
A fost omul care a creat spațiu pentru idei libere într-o epocă sufocată de ideologie.
Saftu a fost profesorul care îi asculta pe elevi, le spunea povești, le recomanda cărți, îi învăța să gândească. A fost un om care nu cerea supunere, ci curiozitate. Un om care a înțeles că predarea e mai mult decât un plan de lecție.
Revista 2000 a fost interzisă după moartea lui, în 1981. Dar spiritul ei a supraviețuit. Elevii au continuat să scrie, iar textele lor – păstrate, uitate, redescoperite – alcătuiesc astăzi o arhivă literară și documentară de valoare unică. Ele vor fi publicate într-un volum bilingv și pe site-ul Revista 2000+, nu doar ca relicve ale trecutului, ci ca surse de inspirație pentru elevii de azi.
Între Viscri și București, între o cutie de carton și o platformă online, povestea Revistei 2000 arată ce rămâne când toate revistele dispar: un mod de a gândi, o generație care nu s-a predat și un profesor care a știut că libertatea începe din clasă.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
