România a înregistrat o scădere de 1,1% a scorului privind respectarea statului de drept și ocupă locul 45 din 143 de țări analizate în ediția din 2026 a Rule of Law Index, realizat de World Justice Project (WJP). În clasamentul regional, care include statele Uniunii Europene, ale Asociației Europene a Liberului Schimb și America de Nord, România se află pe poziția 28 din 31.
România se numără printre țările în care s-a redus participarea civică și a slăbit capacitatea sistemului judiciar de a limita puterea executivă.
World Justice Project a publicat miercuri, 21 octombrie 2026, noua ediție a indicelui internațional care evaluează respectarea statului de drept. Potrivit organizației, regresul global continuă, chiar dacă numărul țărilor care au înregistrat scăderi este mai mic decât în anul precedent. În 62% dintre statele analizate, evoluția a fost negativă, iar deteriorarea continuă să depășească îmbunătățirile.
România se află printre țările cu evoluție negativă. Scorul său general a ajuns la 0,61, după o scădere de 1,1% față de ediția anterioară. În clasamentul mondial, țara ocupă locul 45 din 143, însă poziția regională, 28 din 31, arată că performanța României este slabă în comparație cu cea a majorității statelor din grupul european și nord-american analizat.
În rândul celor 51 de state și jurisdicții cu venituri ridicate, România ocupă locul 42. Clasamentul arată, astfel, că nivelul veniturilor nu este suficient pentru a garanta o funcționare solidă a instituțiilor și respectarea principiilor statului de drept.
România, în urma majorității statelor europene
La nivel regional, România este devansată de aproape toate statele analizate. Danemarca ocupă primul loc mondial, urmată de Norvegia și Finlanda. La polul opus al regiunii se află Grecia, Bulgaria și Ungaria, aceasta din urmă ocupând locul 78 în clasamentul mondial.
Dintre cele 31 de țări din regiune, 17 au înregistrat scăderi în ultimul an, iar 15 dintre acestea se aflau deja pe o traiectorie negativă în anul precedent. Canada, Regatul Unit și majoritatea statelor UE au rămas relativ stabile, fără îmbunătățiri sau deteriorări semnificative.
Un exemplu pozitiv este Polonia, care a înregistrat cea mai mare îmbunătățire la nivel mondial pe o perioadă de trei ani. Din 2023, scorul său a crescut cu 4,22%, pe fondul refacerii mecanismelor democratice de control și a garanțiilor instituționale. În cazul Ungariei, raportul arată că este încă prea devreme pentru a evalua dacă tendințele recente vor conduce la o recuperare comparabilă.
Puterea executivă câștigă teren în fața instituțiilor de control
Una dintre concluziile majore ale raportului este că practicile autoritare nu mai reprezintă doar o tendință emergentă, ci au devenit consolidate în numeroase state. Peste 86% dintre țările analizate au înregistrat, pe parcursul a cinci ani, o deteriorare susținută a cel puțin unei garanții împotriva autoritarismului, cum ar fi limitarea puterii guvernamentale, guvernarea deschisă sau respectarea drepturilor fundamentale.
România se numără printre aceste țări.
Raportul identifică presiunile nejustificate și intervențiile puterii executive drept principalii factori ai degradării instituționale, atât în justiția civilă, cât și în cea penală. La nivel mondial, justiția civilă s-a deteriorat în 64% dintre țări, iar justiția penală în 58%. În ambele domenii, influența necorespunzătoare a guvernului apare ca un factor central.
De asemenea, în 63% dintre state a scăzut nivelul la care puterea judecătorească reușește să limiteze exercitarea puterii guvernamentale. România este inclusă și în această categorie.
Această constatare este importantă deoarece unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept este existența unor mecanisme independente de control al puterii politice. Instanțele trebuie să poată verifica legalitatea acțiunilor autorităților publice, fără presiuni sau intervenții nejustificate din partea executivului.
Datele WJP indică o deteriorare a acestui mecanism de control în România, fără ca raportul de sinteză să atribuie evoluția unei anumite instituții, unui guvern sau unei decizii judiciare.
Participarea civică, în scădere în România
În privința libertăților care permit funcționarea spațiului civic, dezbaterea publică și supravegherea autorităților, raportul identifică tendințe negative la nivel internațional.
Libertatea de opinie și de exprimare a înregistrat o scădere în 64% dintre țările analizate. Totuși, România nu se află printre acestea, potrivit indicatorului respectiv. Libertatea de întrunire și de asociere s-a deteriorat în 67% dintre țări, dar nici în acest caz România nu este inclusă în grupul statelor cu scăderi.
În schimb, participarea civică s-a redus în România, alături de alte state. La nivel global, indicatorul a înregistrat o evoluție negativă în 65% dintre țările analizate.
România, codașă la independența controlului judiciar și combaterea corupției
Clasamentul detaliat al World Justice Project permite identificarea domeniilor în care România are cele mai slabe rezultate în comparație cu statele din regiune și cu cele cu venituri ridicate.
Indicatorii României în WJP Rule of Law Index 2026
Poziții în clasamentele mondial, regional și al statelor cu venituri ridicate. Locul 1 reprezintă cea mai bună performanță.
| Domeniu | Mondial | Regional | Venituri ridicate |
| Limitarea puterii guvernamentale | 55/143 | 29/31 | 43/51 |
| Absența corupției | 59/143 | 29/31 | 45/51 |
| Guvernare deschisă | 37/143 | 27/31 | 36/51 |
| Drepturi fundamentale | 40/143 | 26/31 | 37/51 |
| Ordine și securitate | 35/143 | 23/31 | 32/51 |
| Aplicarea reglementărilor | 53/143 | 28/31 | 43/51 |
| Justiție civilă | 49/143 | 25/31 | 39/51 |
| Justiție penală | 53/143 | 27/31 | 42/51 |
Două domenii ies în evidență prin pozițiile slabe ale României în clasamentul regional. Este vorba de limitarea puterii guvernamentale și absența corupției. În ambele cazuri, România ocupă locul 29 din 31 de țări.
În clasamentul mondial, România se situează pe locul 55 la limitarea puterii guvernamentale și pe locul 59 la absența corupției. În rândul statelor cu venituri ridicate, ocupă locurile 43, respectiv 45 din 51.
Aceste rezultate indică dificultăți în două componente esențiale ale statului de drept, respectiv capacitatea mecanismelor instituționale de a ține puterea sub control și prevenirea ori combaterea corupției.
La capitolul justiție penală, România se află pe locul 53 mondial și pe locul 27 regional. În ceea ce privește justiția civilă, ocupă locul 49 mondial și locul 25 regional.
Nici aplicarea reglementărilor nu oferă o imagine favorabilă. România se situează pe locul 53 mondial și pe locul 28 regional.
În schimb, cele mai bune poziții ale României sunt la ordine și securitate, unde ocupă locul 35 mondial și locul 23 regional, și la guvernare deschisă, unde se află pe locul 37 mondial. Aceste rezultate relativ mai bune nu schimbă însă imaginea de ansamblu, marcată de regresul scorului general și de pozițiile slabe în mai multe domenii instituționale.
Justiția civilă nu a devenit mai accesibilă în România
Raportul consemnează și evoluții pozitive la nivel mondial. Accesul la justiția civilă și caracterul său accesibil financiar s-au îmbunătățit în 54% dintre țările analizate. De asemenea, în 52% dintre state s-au înregistrat progrese în ceea ce privește absența discriminării în justiția civilă.
România nu se numără însă printre țările care au înregistrat îmbunătățiri la niciunul dintre acești doi indicatori.
Această constatare sugerează că, în pofida progreselor înregistrate în alte state, România nu a reușit să obțină o evoluție pozitivă măsurabilă în privința accesului la justiția civilă și a egalității de tratament în acest domeniu.
Legătura dintre statul de drept și prosperitatea economică
World Justice Project evidențiază și asocierea dintre respectarea statului de drept și performanța economică.
Potrivit datelor indicelui, țările cu un produs intern brut pe cap de locuitor peste media mondială, calculată la 14.406 dolari, au scoruri de cel puțin 0,68 în WJP Rule of Law Index.
Statele cu rate ale inflației sub mediana mondială, de 3,23%, au scoruri de cel puțin 0,60. Totodată, țările cu ratinguri suverane din categoria investment grade, între AAA și BBB, înregistrează scoruri de minimum 0,66.
România are un scor de 0,61 în ediția din 2026.
Aceste comparații arată că instituțiile solide și respectarea statului de drept sunt asociate cu rezultate economice mai bune, stabilitate a prețurilor și un risc de credit mai redus. Ele nu demonstrează, de unele singure, că o anumită performanță economică este cauzată exclusiv de calitatea instituțiilor, dar evidențiază o asociere relevantă între cele două dimensiuni.
Danemarca, pe primul loc. Venezuela, la coada clasamentului mondial
La nivel global, primele cinci poziții în ediția din 2026 a WJP Rule of Law Index sunt ocupate de Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia și Luxemburg.
La polul opus, cel mai slab scor îl înregistrează Venezuela, urmată de Afganistan, Haiti, Cambodgia și Nicaragua.
Clasamentul este realizat pe baza unor indicatori care evaluează, între altele, limitarea puterii guvernamentale, corupția, transparența instituțiilor, respectarea drepturilor fundamentale, ordinea și securitatea, aplicarea reglementărilor și funcționarea justiției civile și penale.
World Justice Project precizează că metodologia sa se bazează pe sondaje adresate populației și pe evaluări realizate de experți și practicieni. Pentru ediția din 2026, organizația a utilizat peste 215.000 de sondaje în rândul gospodăriilor și 3.400 de sondaje în rândul practicienilor și experților. Indicele acoperă 143 de țări și jurisdicții, reprezentând aproximativ 95% din populația lumii.
Publicat anual din 2009, raportul este utilizat de guverne, organizații internaționale, companii, mediul academic și societatea civilă pentru evaluarea modului în care statul de drept este aplicat și perceput.
Concluzia pentru România
Scăderea scorului general, poziția 28 din 31 la nivel regional și rezultatele slabe în privința limitării puterii guvernamentale și a corupției indică probleme persistente în funcționarea instituțiilor. Într-un context internațional în care autoritatea executivă câștigă teren în raport cu mecanismele independente de control, datele WJP arată că România nu se află pe o traiectorie de îmbunătățire a statului de drept.
Raportul integral, inclusiv datele României pentru toți cei 44 de subindicatori, este disponibil pe site-ul organizației: World Justice Project – Romania, Rule of Law Index 2026.
