România intră în iarnă cu rezerve mai mici de gaze și apă. Ministerul Energiei avertizează asupra riscului unor limitări în perioadele de consum maxim

România se pregătește pentru sezonul rece cu rezerve de gaze naturale și apă considerabil mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce consumul de energie electrică este estimat să crească până la 9.600 MW în perioadele de vârf. Avertismentul a fost transmis de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu, după ședința Comandamentului Energetic Național.

„Nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău”, a declarat oficialul, recunoscând că situația rezervelor energetice este mai puțin favorabilă decât anticipau autoritățile.

Deficit de 362 de milioane de metri cubi de gaze față de anul trecut

Potrivit lui Casian Nițulescu, depozitele subterane de gaze naturale conțin cu aproximativ 362 de milioane de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Diferența este considerată semnificativă și ar putea avea efecte atât asupra capacității de acoperire a consumului, cât și asupra costurilor.

Consumul zilnic de gaze a ajuns deja la aproximativ 36 de milioane de metri cubi, nivel despre care reprezentantul Ministerului Energiei a spus că a fost oarecum neașteptat.

Pentru lunile ianuarie și februarie, când sunt anticipate temperaturi mai scăzute, autoritățile iau în calcul inclusiv un scenariu în care consumul zilnic ar putea ajunge la 60 de milioane de metri cubi.

O posibilă compensare ar putea veni din importuri. Capacitatea de livrare prin anumite rute de interconectare ar urma să crească până la 27 de milioane de metri cubi, potrivit secretarului de stat.

În ceea ce privește rezervele de cărbune, situația este apreciată drept relativ bună, stocurile fiind de aproximativ 579.000 de tone.

Lacurile de acumulare, la numai 43,85% din rezerva energetică

O problemă importantă este reprezentată de situația hidrologică. Rezervele de apă din lacurile de acumulare sunt mult sub nivelurile din anii precedenți, iar evoluția este mai nefavorabilă decât anticipau autoritățile.

Rezerva de apă, exprimată în termeni energetici, este de aproximativ 1.240 GWh, ceea ce reprezintă numai 43,85%. Deși prognozele meteorologice indică precipitații în limite normale pentru luna noiembrie, debitele cursurilor de apă se mențin sub media anuală.

Nici situația Dunării nu este încurajatoare. Debitul este de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, mult sub valorile înregistrate în anii anteriori.

În aceste condiții, apa acumulată în lacurile de acumulare ar urma să fie utilizată aproape exclusiv pentru echilibrarea sistemului energetic, ceea ce limitează posibilitatea folosirii hidrocentralelor ca sursă de producție în perioadele cu cerere ridicată.

Consum de până la 9.600 MW

Pe partea de energie electrică, estimările Ministerului Energiei indică o creștere a consumului în perioadele de vârf, care ar putea depăși 9.000 MW, ajungând în unele scenarii la 9.600 MW.

Autoritățile mizează pe intrarea în sistem a unor noi capacități de producție, estimate la aproximativ 1.000 MW până la sfârșitul anului. Acestea ar urma să provină atât din surse regenerabile, cât și din centrale care utilizează combustibili fosili.

Printre proiectele menționate se află centrala de la Mintia, unde se desfășoară teste tehnologice, precum și centrala de la Iernut, unde testele ar urma să înceapă în luna ianuarie.

În prezent, Mintia funcționează în regim de testare aproximativ opt ore pe zi, furnizând energie în anumite intervale.

Pentru acoperirea eventualelor deficite, România ar putea apela și la importuri de electricitate. Capacitatea de import ar putea ajunge la 4.600 MW, deși nivelul considerat normal de oficiali este de aproximativ 4.000 MW.

Secretarul de stat susține că autoritățile au identificat și alte capacități de producție care ar putea fi repornite în cazul unei situații de criză.

Totuși, în perioadele de consum maxim nu este exclusă aplicarea unor limitări.

Nițulescu a precizat că Ministerul Energiei nu ia în calcul deconectarea marilor consumatori industriali, însă aceștia ar putea fi obligați să își reducă temporar consumul în anumite intervale orare, în funcție de regiune, producția disponibilă și starea rețelelor electrice.

Oficialul nu a prezentat însă detalii concrete privind criteriile după care ar urma să fie stabilite eventualele limitări.

Concluziile Comandamentului Energetic Național arată că România intră în sezonul rece cu vulnerabilități pe mai multe componente ale sistemului energetic: stocuri de gaze mai mici, rezerve hidrologice reduse și un consum de electricitate estimat în creștere.