România între China și Rusia: ce jocuri (poate) face

Data:

Cel mai violent atac rusesc la Gurile Dunării care a inclus și Brațul Chilia a avut loc în timp ce președinții Chinei și Rusiei proiectau noua ordine mondială.

Dincolo de victime, spaime și stricăciuni, atacul sugerează felul în care Federația Rusă vrea să schimbe hărțile și influențele în regiune. Două avioane românești de luptă F-16 și două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane au fost ridicate, potrivit unui comunicat primit de la MApN, pentru a supraveghea zona de graniță. Rusia vizează în mod tradițional Delta Dunării și lansează periodic drone care distrug parțial infrastructura fluvială ucraineană, și adesea părți din aceste arme sunt găsite și pe malul românesc.

Cu toate că dronele nu sunt îndreptate spre spațiul românesc, totuși Rusia vrea să sperie și să intimideze atât populația, cât și oficialii. Temerea nu e, cel puțin deocamdată, că Moscova ar vrea să bombardeze o țară NATO, ci mai degrabă să o destabilizeze prin instrumente complementare, cum a fost cazul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. În ecuație nu e doar România: sistemul de la bordul avionului președintei Comisiei Europene a pierdut semnalul GPS prin satelit către sistemul său de navigație în timp ce se apropia de aeroportul din Plovdiv, în Bulgaria. O purtătoare de cuvânt a Comisiei a vorbit despre „interferența flagrantă a Rusiei”. Premierul bulgar Rosen Jeliazkov a ținut să spună, în schimb, că nu ar fi vorba despre „o amenințare hibridă sau cibernetică”, ci despre un „război electronic” purtat în paralel cu agresiunea din Ucraina. Acest război include perturbări internaționale ale spectrului de frecvențe radio, explică primul ministru de la Sofia. E greu de crezut, însă, că bruierea avionului șefei Uniunii Europene e întâmplătoare și că nu face parte din tactica Moscovei de a insufla teamă și de a demonstra încă o dată că va folosi tehnica sabotajelor fără scrupule și că nu se va opri aici.

Continuarea, în Deutsche Welle

Citește și: Cine visează la independență energetică, habar nu are de energie

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(FOTO: AGERPRES/EPA)

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related