Un proiect de lege promovat la Moscova ar putea permite regimului condus de Vladimir Putin să utilizeze forțele armate pentru a interveni în alte state, sub pretextul protejării cetățenilor ruși arestați sau urmăriți penal.
Inițiativa apare în paralel cu eforturile internaționale, susținute inclusiv de Uniunea Europeană, de a crea un tribunal special pentru judecarea celor responsabili de actele de agresiune din Ucraina. Inițiativa legislativă este interpretată de analiști ca un semnal de presiune și descurajare la adresa Occidentului.
„Rusia este o dictatură și un stat totalitar. Nu este nici o surpriză”, declară Flemming Splidsboel, cercetător senior la Institutul danez pentru Studii Internaționale pentru DR.
Dacă legea va fi adoptată, Rusia ar putea justifica viitoare acțiuni militare în străinătate sub pretextul protejării propriilor cetățeni, potrivit unei analize a Institute for the Study of War.
Pe plan extern, inițiativa este o încercare de intimidare a țărilor care ar încerca în viitor să aresteze sau să urmărească penal cetățeni ruși.
„Rusia are o listă lungă de state considerate neprietenoase și este de așteptat să nu recunoască instanțele din aceste țări. Același lucru este valabil și în raport cu Uniunea Europeană”, a explicat cercetătorul, făcând referire și la viitorul tribunal special pentru crimele de război comise în Ucraina.
În plan intern, mesajul este că statul rus își protejează cetățenii și nu îi va abandona în țări ale căror sisteme judiciare nu sunt recunoscute de Moscova. Pentru Kremlin, miza este și una juridică: definirea explicită a obligației statului de a-și apăra cetățenii în mod mai activ.
Un caz concret este cel al arheologului rus Alexander Butiagin, arestat în Polonia în decembrie anul trecut și acuzat de săpături ilegale în Crimeea, teritoriu anexat de Rusia în 2014. Un tribunal din Varșovia a aprobat recent extrădarea acestuia în Ucraina, care susține că a provocat daune de peste 4,5 milioane de dolari.
Autoritățile ruse au respins acuzațiile drept „absurde”, considerând Crimeea parte a teritoriului rus.
Nimeni nu crede că Rusia ar trimite militari în Polonia pentru a interveni în cazul unui arheolog, dar amenințarea este acolo, dacă legea este aprobată. Mult mai vizate se pot simți țările baltice.
Potrivit evaluării Institute for the Study of War, Rusia a acuzat în repetate rânduri statele baltice — Estonia, Letonia și Lituania — că ar persecuta vorbitorii de limbă rusă și etnicii ruși.
Eventuale operațiuni ar putea avea loc mai degrabă în state mai mici, în special foste republici sovietice, unde Moscova ar putea interveni în numele protejării cetățenilor săi, cu sau fără invocarea noii legi, apreciază experții.
Într-o analiză publicată de Center for European Policy Analysis, jurnaliștii Irina Borogan și Andrei Soldatov avertizează că proiectul ar putea legitima atacuri asupra unor obiective juridice din Occident, inclusiv tribunale și închisori.
Ei amintesc un caz din 2023, când un om de afaceri rus, reținut la Milano și acuzat că a introdus ilegal tehnologie militară americană în Rusia, a reușit să evadeze înainte de extrădarea în SUA, cu ajutorul unei rețele criminale sârbe.
Potrivit celor doi, noua lege ar putea marca trecerea de la operațiuni ad-hoc la o politică sistematică, cu resurse și personal dedicate.
În paralel, Kremlinul anticipează că tot mai mulți oficiali și agenți ruși ar putea fi arestați în străinătate și judecați pentru acțiuni atribuite statului rus.
Proiectul de lege poate fi interpretat și ca un răspuns la eforturile Uniunii Europene de a crea un tribunal special pentru judecarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei.
În ianuarie, UE a alocat primele 10 milioane de euro pentru acest mecanism, iar recent a confirmat continuarea demersurilor în cadrul Consiliului Europei.
(Sursa foto: Pexels.com)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
