Cu o zi înainte de prima ședință a Consiliului pentru Pace lansat de președintele american Donald Trump, la care Belarus a aderat, Ucraina a impus un nou pachet de sancțiuni împotriva președintelui belarus Aleksandr Lukașenko, pentru sprijinul acordat Rusiei în continuarea războiului împotriva Ucrainei, a anunțat pe 18 februarie președintele Volodimir Zelenski.
„Vom intensifica semnificativ eforturile pentru a contracara orice formă de complicitate la uciderea ucrainenilor. Vom lucra cu partenerii noștri astfel încât aceste măsuri să aibă un efect global”, a declarat Zelenski.
„Decretul lui Volodimir Zelenski privind introducerea de sancțiuni personale împotriva lui Aleksandr Lukașenko marchează trecerea Kievului la o linie mai dură față de autoritățile de la Minsk. Liderul ucrainean încearcă astfel să contracareze imaginea lui Lukașenko de „pacificator” și să-i evidențieze, în opinia sa, adevăratul rol”, comentează Radio Svoboda (RFE/RL), redacția belarusă.
Potrivit lui Zelenski, Rusia ar fi instalat la sfârșitul lui 2025 o rețea de sisteme de releu pentru controlul dronelor pe teritoriul Belarusului, ceea ce i-a extins capacitatea de a lovi regiuni din nordul Ucrainei, inclusiv Kiev și Volîn. Aceste sisteme ar fi făcut posibile atacuri asupra infrastructurii energetice și feroviare care altfel „nu ar fi fost realizabile”, susține liderul ucrainean.
Zelenski a adăugat că peste 3.000 de companii belaruse furnizează Rusiei utilaje și componente, inclusiv piese folosite la fabricarea rachetelor. În paralel, Moscova ar construi infrastructură pe teritoriul Belarusului pentru viitoarea desfășurare a rachetei Oreșnik, pe care președintele ucrainean o descrie drept „o amenințare evidentă nu doar pentru ucraineni, ci pentru toți europenii”.
„De ceva vreme, Lukașenko își negociază suveranitatea țării în schimbul menținerii la putere, ajutând Rusia să ocolească sancțiunile internaționale pentru această agresiune, justificând activ războiul și crescându-și acum și mai mult implicarea în escaladarea și prelungirea conflictului”, a spus Zelenski. „Vor exista consecințe speciale pentru acest lucru.”
Decizia Kievului vine în contextul în care președintele american Donald Trump a relaxat o parte dintre sancțiunile SUA împotriva Belarusului, într-un gest de detensionare diplomatică ce a dus la eliberarea mai multor deținuți politici.
„Oameni cu influență enormă”
Belarus a fost invitat să se alăture așa-numitului „Consiliu pentru Pace” privind Gaza, inițiat de Trump pentru a superviza acordul de încetare a focului dintre Israel și Hamas, negociat de SUA în octombrie anul trecut. Consiliu care între timp se pare că și-a extins prerogativele, ceea ce a determinat multe democrații europene, în primul rând, să refuse invitația de a se alătura.
La fel și Rusia, două invitații care au făcut multe democrații occidentale să se distanțeze de inițiativa președintelui american.
Trump a abordat subiectul la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, spunând jurnaliștilor: „Vrem pe toată lumea. Am câțiva oameni controversați pe listă, dar sunt oameni care fac treaba. Oameni cu influență enormă. Dacă am pune doar bebeluși în consiliu, n-ar avea prea multă greutate”.
Președintele rus Vladimir Putin a confirmat că a primit invitația. Deși a spus că Moscova nu a decis încă dacă va participa, el a adăugat că Rusia este pregătită să transfere 1 miliard de dolari din activele rusești blocate în Statele Unite pentru a susține inițiativa, invocând ceea ce a descris drept „relația specială a Rusiei cu poporul palestinian”.
Declarațiile sale sugerează că Kremlinul vede în continuare Consiliul pentru Pace mai degrabă ca pe un mecanism administrativ sau de guvernanță pentru Gaza, comentează publicația Meduza.
Ulterior, Peskov remarca faptul că oferta nu a primit nici o reacție de la Wahington, deși „plata ar fi vizat obținerea statutului de membru permanent în Consiliu, dar o parte din bani ar fi destinată și reconstrucției post-conflict”. Nu adetalia ce conflicte sau regiuni ar beneficia.
„Subiectul Consiliului pentru Pace, conform instrucțiunilor prședintelui rus, este încă în lucru la Ministerul de Externe, împreună cu aliații și partenerii noștri”, a mai spus Peskov, subliniind că problema rămâne activă în canalele diplomatice ruse.
Aceeași decizie a fost confirmată și de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, răspunzând unei întrebări a unui reporter TASS. Zakharova a spus că „lucrările pentru formularea poziției Moscovei privind Consiliul pentru Pace sunt în curs,” dar a exprimat îndoieli și a precizat că Rusia nu va trimite delegați la întâlnirea inaugurală. „Rusia nu va participa la următoarea reuniune a Consiliului pentru Pace,” a afirmat ea într-o conferință de presă.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
