Ce vrea România de la Ucraina

Data:

Românii din Ucraina i-au cerut ajutor ministrei de Externe, Oana Țoiu, explicându-i de ce multe școli și licee cu predare în limba română ar putea fi închise și ce alte presiuni se mai fac asupra românilor.

Șefa diplomației române a făcut o vizită mai lungă în Ucraina în care a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre „construirea unui parteneriat strategic” între cele două state, despre „adâncirea cooperării” pentru „prosperitatea ambelor țări”, dar și despre „colaborarea în domeniul militar” care este „în interesul industriei românești”.

România și Ucraina au semnat în 2023 la București Parteneriatul Strategic dintre cele două state. Nu e clar, însă, dacă în timpul acestei vizite cele două părți au trecut în revistă felul în care se desfășoară Parteneriatul, care sunt plusurile, unde sunt minusurile și cum ar trebui remediate. Oana Țoiu s-a întâlnit la Kiev și cu alți oficiali de rang înalt, inclusiv cu prim-ministra Iulia Sviridenko, cu președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, și cu ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga.

Citește și: După 4 ani și 8 luni, Asociația Reset a câștigat procesul cu Administrația Prezidențială, care a decorat-o pe secretara lui Marcel Vela

Citește și: Ce aduce o strategie de țară? Despre Cluj și comunități inteligente cu profesorul Călin Hințea 

România ajută Ucraina în multe feluri. În primul rând militar: România a donat încă de anul trecut un sistem de apărare antiaeriană Patriot și se discută să mai trimită încă un sistem similar în 2025. Bucureștiul a cumpărat șapte sisteme Patriot de la Statele Unite, pentru suma de aproape 4 miliarde de dolari, în 2017, dar numai patru astfel de sisteme au ajuns în țară. Apoi, o parte importantă din sprijinul militar occidental trece prin România, folosind fie infrastructura terestră, fie cea maritimă.

Cerealele exportate din Ucraina continuă să traverseze țara spre statele occidentale, după ce Comisia Europeană a acceptat la finele lunii iunie creșterea exporturilor agricole ucrainene în UE. Totuși, pentru a-i proteja pe fermierii autohtoni, Guvernul a adoptat pe 27 iunie prelungirea termenului care limitează accesul cerealelor ucrainene pe piața românească până la sfârșitul anului.

După ce Rusia a invadat Ucraina, relațiile româno-ucrainene au devenit mai bune, iar Bucureștiul și-a înțeles rolul pe care trebuie să îl joace în arhitectura de securitate euro-atlantică.

Continuarea în Deutsche Welle

Citește și: Nicușor Dan în vizită privată la Maia Sandu: „Doi lideri autentici, care ne reprezintă cu adevărat”

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

 

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Ana Blandiana, despre adevărata temă a doliului național

Ana Blandiana a scris, într-o postare pe pagina sa...

Iliescu, ultimul lider al unei „generații” roșii

Nu aș fi vrut să scriu despre subiectul Ion...

După 35 de ani

După 35 de ani Ion Iliescu este înmormântat cu...

Moștenirea lui Ion Iliescu: cinci mineriade și un „capitalism de cumetrie”

După 22 decembrie 1989 s-au întâmplat multe nelegiuiri. Încă...