Ziua de 6 mai 1961 rămâne o dată de doliu în cultura română. În această zi s-a stins din viață Lucian Blaga, probabil cea mai complexă și luminoasă personalitate a României intelectuale din secolul XX. Poet, filosof, eseist, dramaturg, traducător – Blaga a fost un spirit total, un constructor de lumi, un gânditor care a unit mitul, știința și poezia într-o sinteză unică, profund ancorată în sufletul românesc.
Lucian Blaga s-a născut pe 9 mai 1895 în satul Lancrăm (judeţul Alba) din centrul Transilvaniei; a studiat la Sibiu şi la Brasov şi a urmat studiile teologice la Viena. După o perioadă de aproape şapte ani în diplomaţie, la Berna si Lisabona, a devenit profesor la Universitatea din Cluj-Napoca, unde s-a creat special pentru el catedra de Filozofia culturii, domeniul principal al activităţii sale de intelectual. Patru trilogii configurează gândirea sa filozofică: Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor şi Trilogia cosmologică. În sistemul său metafizic, accentul cade atât pe problema ontologică şi cosmologică, cât si pe cautarea gnoseologică.
Casa din Dealul Târgului
Sora mai mare a poetului, Letiția, se stabilise imediat după Primul Război Mondial în oraşul Bistrița, deoarece, soțul ei, Ion Pavel, „pentru meritele sale deosebite a fost numit în 1919 revizor şcolar al județului Bistrița, de către Consiliul Dirigent”.
Lucian Blaga, având în sufletul său dorința arzătoare să se întoarcă în patrie (era atunci ministru plenipotențiar în Portugalia), a dorit să aibă o casă la țară, scriind despre asta unei rude (Lelia Rugescu, nepoată): „Aş vrea să cumpăr 5-10 jugăre de pământ, grădină cu pomi, şi pentru zarzavat. Mi-aş clădi o casă în stil țărănesc. Acolo vreau să stau 5-7 luni pe an! Şi vreau să fie pe la Bistrița”.
Bazil Gruia ne arată într-o carte a sa: „Lucian Blaga, în anul 1939, ducea în această casă o viață patriarhală, foarte puțin pretențioasă, scria, se plimba prin grădină şi stătea de vorbă cu copiii”.
Soția poetului, Cornelia Blaga-Brediceanu, în volumul Jurnale 1919| 1936-1939| 1939-1940| 1959-1960, Ediția Humanitas, 2016, vorbeşte despre casa din Bistrița, iar Dorli Blaga, fiica soților Blaga, o completează pe mama ei prin note de subsol explicative.
„Portugalia, 1938, 31 octombrie. Suntem proprietari de quinta! Ni s-a împlinit, în sfârşit, o veche dorință! Familia Pavel ne-a telegrafiat azi că au cumpărat grădina de pomi despre care ne scriseseră săptămâna trecută. La 24 octombrie a dat Lucian telegrama să o cumpere şi până azi ei au şi încheiat contractul. Quinta noastră e situată la 3 km de Bistrița pe o colină care coboară în terase, şi are în fața ei o privelişte întinsă. Avem acolo vreo mie de pomi roditori, 500 [de] meri, 70 [de] nuci etc. Şi 300 [de] vițe de vie… 19 noiembrie. Altă telegramă, din Bistrița: «Gospodăria într-adevăr o minune – Lucian»” Suntem fericite (p. 112, 113).
Continuarea în Săptămâna Online
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: saptamana.online)
