Actualizare: Într-o conferință de presă miercuri dimineață, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că efectivele americane de la bazele militare de la Deveselu și Câmpia Turzii vor rămâne neschimbate, singura schimbare fiind la baza Mihail Kogălniceanu, unde „va fi sistată rotirea unei brigăzi”. Moșteanu a spus, citat de agențiile de presă, că în România vor rămâne „în jur de 900 – 1000 de soldați americani, un pic peste nivelul dinaintea începerii războiului din Ucraina”.
În România sunt aproximativ 2.000 de militari americani, dintre care aproximativ 1.700 la baza Mihail Kogălniceanu.
Ministrul Apărării a mai declarat că era „un lucru predictibil pe care îl așteptam. De aceea spun că trebuie să investim în Armata Română”. Totodată a precizat că fusese informat despre decizia SUA luni, dar că nu a făcut-o publică pentru că „urma să fie o coordonare” cu Statele Unite, însă între timp informația a apăruse, pe surse, în presa din Ucraina. Publicația Kyiv Post a fost cea care a relatat prima despre concretizarea planurilor americane de a-si reduce prezența militară pe flancul estic al NATO, pentru a se se concentra asupra zonei Indo-Pacifică.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
România și țările aliate din NATO au fost informate de decizia Statelor Unite privind „redimensionarea” trupelor americane din Europa, anunță Ministerul român al Apărării, după informațiile apărute privind reducerea forțelor SUA din regiune.
Potrivit MApN, „aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați” în România, relatează Hotnews.
La acest moment, pe teritoriul țării sunt aproximativ 2.000 de soldați ai Statelor Unite, dintre care aproximativ 1.500 sunt la Baza Mihail Kogălniceanu.
Trupe prin rotație
Luni, la baza aeriană Kogălniceanu a sosit Divizia 3 Infanterie a armatei americane în cadrul rotației de nouă luni, dar o zi mai târziu au reapărut și speculațiile că administrația Trump ar putea totuși reduce prezența militară SUA pe flancul estic al NATO, prin retragerea militarilor din România.
Divizia 3 Infanterie a preluat comanda operațiunilor SUA din regiunea Mării Negre, înlocuind Divizia 1 Blindate care a avut misiunea de a „consolida integrarea dintre structurile de comandă americane și cele NATO, prin planificarea detaliată a operațiunilor de reacție la criză, a liniilor de apărare de pe flancul estic și a extinderii forțelor terestre dislocate înainte”, potrivit unui comunicat oficial, preluat de publicația armatei americane Stars and Stripes.
În total, aproximativ 3.000 de militari americani vor lua parte la operațiuni desfășurate pe teritoriul României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei, menite să consolideze prezența NATO pe flancul estic.
O zi mai târziu au reapărut speculațiile că Statele Unite își vor reduce prezența militară pe flancul estic NATO, pentru a se concentra asupra emisferei vestice și regiunii Indo-Pacifică, ceea ce ar putea implica retragerea unei părți a militarilor americani staționați în România.
Se vorbea de până la un batalion din brigada americană de la Marea Neagră, a relatat publicația Kyiv Post, citând mai multe surse oficiale americane și europene, care au vorbit sub anonimat. Aceleași surse au insistat că măsura nu va „avea un impact semnificativ asupra operațiunilor americane din regiune”.
Planul vine într-un context tensionat, marcat de incursiuni rusești repetate în spațiul aerian al NATO, inclusiv al României, care au determinat NATO să lanseze Eastern Sentry, un exercițiu de vigilență sporită pe flancul estic.
Pe de altă parte, eforturile președintelui Donald Trump – care declarase încheierea luptelor din Ucraina o prioritate – de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina nu au dat rezultate. Săptămâna trecută, diplomația a fost înlocuită pentru prima dată de Trump cu amenințarea unor sancțiuni severe împotriva celor mai mari două companii petroliere rusești, Lukoil si Rosneft.
În cadrul discuțiilor interne, Washingtonul ar fi analizat inițial posibilitatea reducerii efectivelor atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală vizează doar România, au declarat surse pentru Kyiv Post.
Nimic nou: o discuție similară a avut loc în aprilie
La începutul lunii aprilie, NBC relata că Ministerul american al Apărării, redenumit „al Războiului”, discuta un plan mai amplu de retragere a până la 10.000 de soldați din Europa de Est — dintre cei aproximativ 20.000 de militari suplimentari trimiși în 2022, după invazia rusă în Ucraina.
Si atunci, discuțiile au alimentat temerile că Statele Unite își reduc angajamentul față de aliații europeni, mai ales după ce un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate a fost citat cu declarația că „președintele revizuiește constant dislocările și prioritățile pentru a se asigura că pune America pe primul loc.”
În prezent, aproximativ 80.000 de militari americani sunt staționați în Europa. După declanșarea războiului din Ucraina, republicanii și democrații deopotrivă au susținut menținerea unei prezențe militare solide pe flancul estic al NATO, ca semnal de fermitate față de Kremlin.
Trump — care a câștigat alegerile și cu promisiunea de a pune capăt rapid războiului — mizează acum pe diplomația cu Beijingul și Moscova pentru a obține un acord de încetare a focului în Ucraina.
Joi este programat primul summit între președinții Statelor Unite și Chinei de la revenirea lui Trump la Casa Albă.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Costin Dinca)
