Luni, 20 octombrie, Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe în legătură cu statutul pensiilor speciale ale magistraților, care – conform propunerii guvernului, contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție – ar urma să fie modificat: vârsta de pensionare va crește treptat, în timp ce pensia se va reduce. Guvernul justifică modificarea nu numai cu argumente principiale (toate pensiile trebuie calculate în funcție de contributivitate), dar si financiare: circa 869 de milioane de euro din PNRR sunt blocați de Bruxelles, pentru că reforma pensiilor speciale a fost asumată de guvern, când și-a negociat finanțarea europeană în cadrul programului post-pandemic de redresare și reziliență.
Finanțările europene prin acest mecanism au fost croite pe necesitățile fiecărui stat membru în parte, dar si condiționate de reforme naționale specifice.
Iar Comisia Europeană ar vrea să extindă acum acest principiu al condiționării și la o reformă mai amplă a sistemului de pensii în toată Uniunea Europeană, relatează Politico, citând trei înalți oficiali ai Comisiei sub anonimat.
Recomandările specifice cu „dinți” financiari
Comisia Europeană ia în considerare condiționarea plăților din viitorul buget de 2.000 de miliarde de euro al Uniunii Europene de reforme în sistemele de pensii, într-o încercare de a proteja finanțele statelor membre de o criză demografică iminentă.
Trei oficiali europeni de rang înalt au declarat pentru POLITICO că direcțiile economice și financiare ale Comisiei analizează modalități de a sprijini sistemele publice de pensii tot mai fragile, prin recomandarea unor politici de economisire pentru pensie adaptate fiecărei țări.
Dacă guvernele europene vor ignora aceste recomandări specifice de țară (CSR), ele riscă să nu primească integral fondurile care li se cuvin din bugetul multianual al UE, ce urmează să intre în vigoare din 2028.
„Rolul nostru în Comisie este să ajutăm țările să facă lucrurile dificile”, a explicat un oficial european, sub protecția anonimatului, citat de Politico. „Recomandările specifice de țară sunt potrivite pentru acest scop, prin legarea reformelor de investiții.”
Uniunea se confruntă cu o combinație periculoasă de datorii mari, îmbătrânirea populației și scăderea natalității — factori care amenință viabilitatea sistemelor de pensii publice bazate pe contribuțiile actualilor angajați.
În 2023, peste 80% dintre pensionarii europeni depindeau exclusiv de pensia de stat, iar unul din cinci cetățeni de peste 65 de ani — adică aproximativ 18,5 milioane de persoane — era expusi riscului de sărăcie.
Pensiile, „vaca sfântă” a politicilor naționale
Evident, inițiativa riscă să provoace tensiuni politice majore, având în vedere că politicile de pensii nu intră în competența directă a Comisiei, iar legarea fondurilor europene de reforme într-un domeniu atât de sensibil ar putea avea costuri electorale ridicate pentru guvernele UE.
Planurile Comisiei nu vizează stabilirea vârstei de pensionare sau impunerea unor sume lunare pentru pensionari. În schimb, Bruxellesul se concentrează pe stimularea economisirii individuale pentru pensie și pe încurajarea companiilor să ofere angajaților scheme private de pensii.
Comisia insistă că nu este vorba despre constrângere, ci despre „economie sănătoasă” — un mecanism de corectare și prevenție menit să asigure stabilitatea bugetară și sustenabilitatea sistemelor de pensii în întreaga Uniune.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
