Sistemul de urgență din Vrancea, sufocat de solicitări care nu sunt urgențe medicale. „Ajung la urgență pentru că știu că aici le răspunde cineva”

Data:

Serviciile de urgenţă din judeţul Vrancea funcţionează sub presiune constantă, fiind suprasolicitate în special de cazuri care nu reprezintă urgenţe medicale reale, susţine asistentul medical Ionuţ Bălan, şef de echipaj de urgenţă la Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Vrancea şi lider în judeţ al Blocului Naţional Sindical (BNS), potrivit Agerpres.

Declaraţiile vin în contextul în care, în perioada sărbătorilor de iarnă, intervenţia ambulanţei a fost solicitată la numeroase cazuri care nu întruneau criteriile de urgenţă medicală, dar care nu aveau altă soluţie instituţională.

„În lipsa unor alternative clare şi accesibile pentru populaţie, dispeceratul 112 a devenit, pentru mulţi cetăţeni, singurul punct de contact real cu instituţiile statului, inclusiv pentru situaţii care ţin mai degrabă de vulnerabilitate socială decât de urgenţă medicală. Ambulanţa, SMURD-ul şi UPU au ajuns, fără să fie gândite pentru acest rol, supape de refulare ale societăţii. Avem instituţii, avem legi, avem profesionişti, dar nu suntem suficient de bine conectaţi între noi. Oamenii însă nu trăiesc fragmentat: un pic la primărie, un pic la medicul de familie. Ei trăiesc integrat şi ajung la urgenţă pentru că aici ştiu sigur că le răspunde cineva”, a declarat, pentru AGERPRES, Ionuţ Bălan.

Citește și: România a avut cea mai mare scădere a vânzărilor cu amânuntul din UE, în luna noiembrie. În UE au crescut

Presiunea este resimţită cel mai acut în dispeceratul integrat 112, unde cei care răspund la telefon sunt nevoiţi să ia, în timp real, decizii extrem de dificile, cu impact direct asupra vieţii şi sănătăţii pacienţilor.

„În dispecerat, o singură persoană trebuie să decidă, în câteva secunde, cine primeşte ambulanţa şi cine aşteaptă. Nu vorbim doar despre o decizie tehnică, ci despre o asumare medicală şi umană. Este foarte greu să refuzi un apel atunci când ştii că în spatele telefonului este un om vulnerabil. Uneori ai zeci de apeluri şi un singur echipaj disponibil. Cineva trebuie să aştepte, iar asta înseamnă o presiune enormă”, explică Bălan.

Situaţia este similară şi în UPU a Spitalului Judeţean din Focşani, unde volumul de muncă este foarte ridicat: între 140 şi 170 de prezentări zilnic, la o capacitate de doar zece paturi, dintre care unul de terapie intensivă.

„La UPU Focşani intră, în medie, un pacient la fiecare zece minute. Fiecare este investigat complet: EKG, CT, consultaţii de specialitate, cu responsabilitate şi profesionalism. Dar avem doar zece paturi, dintre care unul de terapie intensivă. La fiecare 10 minute un pacient intră şi iese investigat cap-coadă, cu reţetă şi recomandări medicale. Sistemul este întins la maximum. În contextul în care peste 70-75% dintre prezentări nu sunt urgenţe reale, acest lucru afectează capacitatea de răspuns pentru cazurile critice”, subliniază Ionuţ Bălan.

Citește și: Tren internațional Budapesta–București, întârziere de 10 ore după cedarea locomotivei în România

El spune că o mare parte dintre solicitările adresate serviciilor de urgenţă sunt, de fapt, cazuri sociale: persoane vârstnice singure, pacienţi cronici fără sprijin, familii depăşite de situaţie sau oameni care nu mai ştiu cui să se adreseze. Iar în lipsa unor mecanisme clare de preluare, echipajele de urgenţă sunt nevoite să improvizeze soluţii.

„Noi nu putem lăsa un om vulnerabil singur, dar nici nu putem substitui asistenţa socială. Au existat situaţii în care am apelat direct la autorităţile locale şi, de cele mai multe ori, s-au găsit soluţii. Însă nu este firesc ca aceste intervenţii să depindă de improvizaţie sau de asumări individuale. Este nevoie de o reţea funcţională de colaborare şi de un număr unic pentru asistenţă socială, la care să poată apela atât instituţiile, cât şi cetăţenii”, a mai afirmat reprezentantul SAJ Vrancea.

Acesta atrage atenţia şi asupra presiunii emoţionale constante la care este supus personalul din sistemul de urgenţă, în absenţa sprijinului psihologic şi a unor mecanisme reale de protecţie profesională.

„Suntem oameni. Lucrăm sub presiune continuă, cu responsabilităţi enorme şi fără sprijin psihologic. După cazuri dificile sau traumatizante, mulţi colegi pleacă acasă încărcaţi de durere şi neputinţă. Sistemul funcţionează, dar funcţionează pe avarie. Nu este sustenabil pe termen lung”, a mai spus asistentul medical Ionuţ Bălan.

Citește și: Horațiu Potra, fiul și nepotul său rămân în arest preventiv

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(FOTO: Facebook/Spitalul de Urgență Focșani)

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Aktual24 | Eminența neagră din spatele lui George Simion

Cunoscutul profesor universitar și politolog Cristian Preda a dezvăluit...