Discursul privind starea Uniunii Europene de anul acesta a surprins o realitate aparte. Spre deosebire de primul astfel de discurs (ținut în 2020), președinta Comisiei a prezentat o serie de probleme geopolitice și o viziune despre viitorul Europei în ordinea mondială restructurată.
Principala problemă: schimbarea status quo-ului geopolitic
În primul Discurs privind starea UE (2020), termenii cei mai menționați de Șefa Comisiei au fost: „uniune”, „lume”, „muncă ” și „a face ”. Anul acesta, cuvintele cele mai repetate au fost: „Rusia ”, „Ucraina”, „sprijin” și „astăzi”, a observat, pentru Politico, Hanne Cokelaere.
Iar acest aspect este cât se poate de grăitor, întrucât o bună parte a discursului a fost consacrată locului pe care Europa îl va ocupa în lume: „În acest moment se trasează liniile de luptă pentru o nouă ordine mondială bazată pe putere. Așadar, da, Europa trebuie să lupte. ”
Ea a adăugat că miza este independența Europei, amenințată de „ambiții și războaie imperiale”. De asemenea, a subliniat că momentul este unul de răscruce și că, în ciuda sentimentului firesc de adversitate al europenilor față de conflicte -„ Uniunea este, în mod fundamental, un proiect pacifist”- trebuie să fim pregătiți să ne apărăm:
„Acesta trebuie să fie momentul independenței Europei. Cred că aceasta este misiunea Uniunii noastre. Să fim capabili să ne asigurăm propria apărare și securitate. Să preluăm controlul asupra tehnologiilor și energiilor care vor alimenta economiile noastre. Să decidem în ce fel de societate și democrație vrem să trăim. Să fim deschiși către lume și să alegem parteneriate cu aliați – vechi și noi. În cele din urmă, este vorba despre a avea libertatea și puterea de a ne determina propriul destin.”
„Războiul acesta este din vina Rusiei. Și Rusia trebuie să plătească.”
Președinta Comisiei Europene și-a declarat, din nou, sprijinul pentru Ucraina. Aceasta a amintit de Coaliția de Doritori, despre bombardamentele continue ale Rusiei și l-a acuzat pe Putin că sabotează tentativele soluționării diplomatice: „ Am văzut ce înseamnă diplomația pentru Rusia. Putin refuză să se întâlnească cu Zelenski. Săptâmâna trecută, Rusia a lansat cel mai mare număr de drone și rachete balistice într-un singur atac.”
De asemenea, președinta von der Leyen a anunțat sprijin militar continuu pentru Ucraina, cât și formarea unei alianțe cu aceasta în domeniul dronelor.
„Astfel, putem folosi puterea noastră industrială pentru a sprijini Ucraina în combaterea acestui război cu drone. Putem contribui la transformarea ingeniozității ucrainene într-un avantaj pe câmpul de luptă și într-o industrializare comună. De aceea, pot anunța că Europa va aloca 6 miliarde de euro din împrumutul ERA și va încheia o alianță cu Ucraina în domeniul dronelor. ”
Apărarea europeană
Într-o declarație în limba franceză, Ursula von der Leyen a vorbit despre necesitatea accelerării procesului de reînarmare și planificare a unei noi strategii de apărare. Aceasta a insistat că riscul prezentat de Rusia se va menține și după finalizarea războiului, întrucât industria de armament va continua să producă. Astfel, deși Alianța Nord-Atlantică rămâne o piesă fundamentală, Europa trebuie să facă pași spre asigurarea propriei sale apărări.
„Economia de război a lui Putin va continua chiar dacă războiul se va încheia. Aceasta înseamnă că Europa trebuie să fie pregătită să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate. Desigur, NATO va rămâne în continuare esențială. Dar numai o poziție de apărare europeană puternică și credibilă ne poate garanta securitatea. ”
După care, președinta a adăugat că: „Europa își va apăra fiecare centimetru din teritoriul său.”
Gaza
Într-o schimbare surprinzătoare față de pozițiile sale anterioare, Șefa Comisiei a criticat acțiunile Israelului în Gaza, pe care le-a numit „inacceptabile” și a anunțat sancțiuni. Totuși, ea a specificat că sancțiunile vor fi aplicate doar „miniștrilor extremiști” și „coloniștilor violenți ”.
Aceasta a repetat sprijinul pe care Uniunea îl acordă soluției bistatale, făr ca aceasta să pericliteze securitatea Israelului. Cu mențiunea că, prin sprijinul creării unui stat palestinian, von der Leyen se referă la Autoritatea Palestiniană (Cisiordania) și nu la Hamas. De altfel, președinta a condamnat organizația teroristă pentru atacul din 7 octombrie 2023.
Astfel, Uniunea Europeană va oferi sprijin umanitar Fâșiei Gaza și susținere diplomatică Autorității Palestiniene.
Alte aspecte
Restul discursului s-a bazat pe setarea obiectivelor Uniunii pe anii viitori. Președinta a declarat că Uniunea:
- va sprijini companiile mici
- va investi mai mult în industriile noi, precum Inteligența Artificială
- plănuiește să ellimine sărăcia până în 2050
- va acorda în continuare sprijin fermierilor prin subvenții
- va continua să privească respectarea statului de drept ca o condiție esențială pentru acordarea fondurilor
- își va menține intacte angajamentele privind protejarea mediului înconjurător
Reacțiile parlamentarilor
Discursul optimist al Ursulei von der Leyen în Parlamentul European a fost umbrit de un conflict între liderii politici. La doar câteva secunde după ce președinta Comisiei și-a încheiat alocuțiunea, liderul PPE Manfred Weber a atacat-o pe socialista spaniolă García, acuzând-o că „divizează platforma” prin criticile la adresa acordului comercial cu SUA. García i-a răspuns dur, numindu-l „principalul inamic al unității”.
Disputa a alimentat speculații despre o posibilă ruptură între Weber și von der Leyen. Chiar și unii eurodeputați din PPE și-au exprimat nemulțumirea față de discurs, în special privind poziția față de Israel și ritmul tranziției verzi. Weber a evitat să susțină obiectivul climatic pentru 2040, limitându-se la termenul din 2050. În acest context, lidera Renew, Valérie Hayer, a ridicat întrebarea dacă von der Leyen poate transforma discursul pro-european într-un impact real și dacă își poate disciplina partidul pentru a face platforma centristă să funcționeze.
Provocările
Deși nu este lipsit de ambiții, discursul șefei Comisiei se lovește de un număr de dificultăți. Una dintre ele este chestiunea crizelor politice care au cuprins Europa de Vest. Recent, guvernul francez a căzut din cauza propunerilor nepopulare de austeritate.
Cu o problemă similară se confruntă și cancelarul german Friedrich Merz care, conform Deutsche Welle, a ajuns la fel de nepopular precum predecesorul său, Olaf Scholz. Iarăși, motivul principal este austeritatea.
Sau, deși nu este vorba de liderul unui stat membru, Keir Starmer.
În toate aceste cazuri se observă elementul comun al austerității care duce la neîncredere în forțele centriste și, implict, la ascensiunea extremiștilor, în special a extremei-drepte. După cum a notat Lucie Studničná în 2024 pentru Euronews:
„Pentru ca UE să țină pasul pe scena mondială și să se impună ca o forță internațională puternică, [austeritatea] nu este o opțiune. ”
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Cristina Calugar)
