Sub presiunea amenințării unor tarife vamale de până la 50% și a unei administrații americane imprevizibile, Uniunea Europeană caută parteneri comerciali noi. În paralel, speră să evite o confruntare comercială cu SUA și încearcă să negocieze un acord cu administrația Trump.
Într-un interviu acordat în luna aprilie publicației Politico de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta a declarat că „țările stau la coadă să colaboreze cu noi” din cauza incertitudinilor create de politica de taxare a importurilor începute de administrația Trump. Declarația pare copiată din scenariul Trump, vine însă de la Bruxelles. Realități inverse.
UE în căutare de noi parteneri: viziunea unei piețe cu 2 miliarde de consumatori
Uniunea Europeană generează 16% din comerțul mondial, în comparație cu competitorii săi direcți, SUA și China, care au fiecare o cotă de 13%. Cu niciuna dintre aceste țări, UE nu are încheiat un acord de liber schimb, deși SUA sunt, deocamdată, principalul partener comercial al blocului comunitar.
Din cauza amenințărilor repetate ale administrației Trump că va impune taxe vamale împotriva bunurilor importate din Europa, Bruxelles se gândește să se reorienteze spre alte piețe: India, Mercosur (bloc comercial din care fac parte Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay și Venezuela), Australia), Australia și Asociația Națiunilor din Sud-estul Asiei (ASEAN).
Atât UE, cât și India sunt încrezătoare că vor încheia un acord de liber schimb până la sfârșitul acestui an, un termen ambițios având în vedere duritatea cu care sunt purtate negocierile. A mai existat o tentativă de a încheia un astfel de acord, dar a eșuat în 2013 din cauza politicii excesive de taxare a importurilor de vehicule impusă de India, industria auto fiind un sector cheie al economiei UE.
Citește și: Donald Trump amenință Uniunea Europeană cu taxe vamale de 50%
Un potențial acord cu India ar însemna crearea unei piețe comune imense cu aproape două miliarde de consumatori.
Negocierile UE-Mercosur s-au lovit de opoziția Franței, Poloniei, Belgiei și Irlandei, dar și al altor state europene. Această opoziție vine pe fondul temerilor fermierilor că piața europeană va fi invadată de produse agricole mai ieftine din America de Sud chiar dacă acordul presupune cote de import limitate pentru unele bunuri precum carnea de vită. Există temeri legate și de nerespectarea standardelor de mediu ale UE de către fermierii sud-americani.
Deși acest acord se află în negocieri de 25 de ani, războiul comercial declanșat de Trump a schimbat atitudinea europenilor. Austria nu se mai opune acordului, iar Franța ar vrea o formă nouă al acestuia.
Cu Australia există negocieri din 2018, dar din cauza unor nemulțumiri ale premierului australian, discuțiile au eșuat în 2023. Un acord cu Australia ar duce la creșterea PIB-ului Uniunii cu 4 miliarde de euro, dar ar și reduce dependența de materii prime esențiale din China.
Australia are resurse însemnate de litiu, cobalt și pământuri rare.
În ceea ce privește un acord cu țările din ASEAN, acesta este departe de a se concretiza deoarece prima rundă de negocieri va avea loc de abia anul acesta.
ASEAN este în prezent al treilea partener comercial al UE, după SUA și China.
Poate UE să ajungă și la un acord cu SUA?
Încheierea unui acord comercial de amploare cu SUA se anunță o misiune dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Cel mai probabil, un potențial acord se va concentra numai asupra anumitor bunuri, precum metalele, vehiculele și produsele farmaceutice.
Pentru a forța negocierile cu blocul comunitar, Donald Trump a amenințat inițial că va impune de la 1 iunie taxe vamale de 50% pe produsele importate din UE. Au fost amânate pentru 9 iulie, după o discuție cu președinta Comisiei Europene.
Europenii sunt reticenți să negocieze un acord care ar satisface interesele comerciale ale SUA, mai ales după ce, cu 10 ani în urmă, cele două părți au mai negociat un alt acord (TTIP) care a picat din cauza unor neînțelegeri privind produsele agricole și armonizarea standardelor în mai multe domenii.
Acum, ca și atunci, consumatorii europeni se tem că pe rafturile magazinelor va ajunge carne de pui tratată chimic și că multinaționalele din SUA vor încerca să submineze standardele de sănătate publică și mediu prin procese de arbitraj internațional.
Trump „imprevizibilul”
Pentru acest nou acord, europenii s-au oferit să înlăture taxele vamale pe care le percepe pe bunurile industriale americane, deși erau oricum destul de mici. UE ar putea să ia în calcul să recunoască standardele de siguranță ale SUA în domeniul auto și să renunțe la taxele pe etanolul american, deși aceste măsuri nu ar fi văzute bine de societatea civilă și industria europeană.
Citește și: Tribunalul de comerț al SUA suspendă aplicarea taxelor vamale impuse de Donald Trump
Față de precedentul mandat a lui Trump și de perioada când precedentul acord a fost negociat, administrația americană a devenit foarte imprevizibilă. În negocierile de acum, partea americană pare că nu știe ce vrea: „Nu caută un acord de tip clasic,” spune David Henig de la Centrul European pentru Economie Politică Internațională, consultat de Politico.
Totuși, chiar dacă se va ajunge la un acord, asta nu înseamnă că va și rezista. Experiența Canadei și Mexicului, care aveau acorduri comerciale cu SUA negociate în primul mandat a lui Trump, arată că președintele american poate suspenda oricând un acord, chiar dacă a fost negociat de el însuși.
Dilema UE: principii rigide vs pragmatismul de moment
UE are niște linii pe care nu vrea să le încalce, precum respectarea regulilor comerțului internațional, care arată că este greu să se ajungă la un acord, mai ales până în iulie când ar urma să intre în vigoare taxele vamale ale SUA de 50%.
David Hening a explicat că UE, care vrea să își protejeze sectoarele agricol și industrial, dar și să scape de taxele vamale impuse de Trump, are și ea însăși cerințe prea mari.
În 2023, SUA și UE au avut schimburi comerciale de 1,6 trilioane de euro. UE a înregistrat un surplus de 48 de miliarde de euro care reprezintă doar 3% din totalul schimburilor comerciale dintre cele două părți.
Fie că se ajunge sau nu la un acord comercial limitat, rămâne de văzut dacă va fi suficient pentru a tempera cerințele imprevizibilului Donald Trump sau dacă UE va rămâne, din nou, în defensivă.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay)
