Criza energetică globală, provocată de războiul din regiunea Golfului, început pe 28 februarie cu atacul coordonat la SUA si Israel asupra Iranului, pune din nou sub presiunea politica climatică ambițioasă a Uniunii Europene: accelerează tranziția costisitoare spre o economie „verde”, care ar putea reduce însă dependența de carburanții fosili, sau din contra, renunță la unele prevederi pentru a sprijini competitivitatea firmelor europene?
Certificatele de emisie sunt din nou în centrul disputelor, iar România este una din țările membre care spune „stop” sistemului de comercializare a acestor certificare.
Conflictul mocnește de mult timp. Bruxelles-ul caută soluții după ce industria a semnalat repetat că nu poate ține pasul cu concurenții din China și SUA, dând vina pe reglementările stricte și costurile mari de producție.
Argumentele lor au câștigat și mai multă greutate după ce SUA și Israelul au intrat în război cu Iranul. Blocul depinde masiv de importuri de petrol și gaze, ceea ce îl face foarte sensibil la oscilațiile prețurilor globale. Dependența îi face pe analiști să fie sceptici că UE poate găsi remedii rapide.
Ce este ETS?
Unul dintre principalele instrumente ale politicii climatice a Uniunii Europene, Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) are scopul de a stimula tranziția energetică în sectoare industriale cu consum energetic intens, precum industriile grele, centralele electrice, companiile aeriene și transportul maritim.
ETS obligă companiile să plătească pentru poluarea pe care o generează, impunând o taxă pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă în atmosferă cu scopul de a încuraja companiile să investească în tehnologii verzi. Sistemul funcționează prin licențe de emisii pe care companiile le pot cumpăra prin licitații publice, pe piețe secundare sau gratuit. Pe parcursul timpului emisiile au fost reduse treptat, cu scopul de a le elimina complet până în 2034.
Comisia consideră că programul a avut un succes răsunător: de la introducerea sa în 2005, emisiile din sectoarele precizate au scăzut cu 50%, în timp ce producția economică a crescut cu 71%.
Doar în perioada 2013-2025, a generat 258 de miliarde de euro, din care aproape 200 de miliarde de euro au revenit direct statelor membre ale UE, pentru a fi reinvestite în tranziție. Dar sentimentul nu este împărtășit de toate statele membre.
În urma presiunilor geopolitice recente, două tabere au început să se contureze.
Jumătate din bloc spune „stop”
Un grup de 10 state, care se autointitulează „Prietenii industriei”, pledează încă din februarie pentru suspendarea ETS „până când va fi supus unei revizuiri aprofundate pentru a se asigura că nu mai reprezintă o taxă suplimentară pentru întreprinderile europene”.
Înaintea summitului, și România s-a alăturat acestui grup.
Grupul consideră că în forma actuală, sistemul împiedică întreprinderile europene să fie competitive față de alte țări din cauza costului ridicat al energiei și carbonului. Grupul dorește să prelungească perioada de acordare a cotelor de emisii gratuite dincolo de termenul actual de expirare din 2034 și să atenueze procesul de eliminare treptată a acestora, care urmează să înceapă în 2028.
Schema actuală ar fi „prea abruptă și excesiv de ambițioasă”, fiind creată într-un moment în care mediul global era unul diferit.
Cealaltă jumătate ține linia
Alte opt state membre au respins ideea suspendării, alături de zeci de ONG-uri de mediu și asociații ale industriei verzi. Argumentul lor central este că un preț previzibil al poluării este tocmai cel care stimulează inovarea și le oferă companiilor certitudinea de care au nevoie pentru a investi în tehnologii ecologice.
Slăbirea sistemul ar însemna creșterea riscul de reglementare, scumpirea finanțării și amânarea investițiilor pe care Europa le așteaptă.
Grupul de reflecție Bruegel avertizează că problema competitivității europene nu ține de prețul carbonului, ci de o incapacitate mai largă de a gestiona transformarea tehnologică. Suspendarea ETS nu ar rezolva problemele structurale. În schimb, i-ar penaliza pe cei care au investit deja în decarbonizare și recompensa pe cei care au rămas în urmă și s-au opus schimbării.
Răspunsul corect, susțin cei din această tabără, nu este întoarcerea la combustibili fosili, ci accelerarea tranziției spre regenerabile, singura cale prin care Europa poate scăpa de dependența de importuri care a generat criza de față.
O explicație mai simplă?
Deși ambele tabere și-au prezentat pozițiile ca fiind bine fundamentate, premierul spaniol Pedro Sánchez spune că matematica simplă explică cel mai bine situația: în Spania, unde energia regenerabilă acoperă acum circa 60% din producția de electricitate, prețul energiei a fost în jur de 14 euro pe megawatt-oră în weekendul trecut; în Italia, Germania și Franța, prețurile au depășit 100 de euro pe megawatt-oră. „Nu e o coincidență.” Cele două tabere se împart în mare între cei care au energie produsă acasă din belșug și cei care sunt mereu în căutarea unei surse de import fiabile.
Grupul de experți Ember confirmă că prețurile mici din Spania se datorează creșterii puternice a capacității solare și eoliene din ultimii ani, ceea ce o face mai puțin vulnerabilă la șocurile combustibililor fosili. În Spania, gazul a influențat prețul electricității doar 15% din timp în acest an, față de 89% în Italia, care depinde masiv de gaz.
Un compromis fără câștigători clari
Confruntarea dintre cele două tabere a avut loc la Consiliul European de pe 19-20 martie. În final, ETS rămâne.
Presiunea din partea industriei a reușit să declanșeze o reajustare a sistemului, dar planurile de a-l suspenda nu s-au materializat. După încheierea negocierilor, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „acest ETS este un mare succes […] deci nu punem ETS-ul sub semnul întrebării”, opinie împărtășită și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Instrument esențial al ambițiosului său Pact Verde, aceasta a apărat constant sistemul.
Totuși, vocile disidente nu au fost ignorate. Ea a recunoscut că după 2030 trebuie urmată o cale de decarbonizare mai „realistă”.
Cum va arăta aceasta se va afla în iulie, când va fi prezentată în sfârșit versiunea actualizată a ETS.
(Sursa foto: Pexels.com)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
