Tag: Constanta

Primarul Constanţei, Decebal Făgădău, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, că până pe data de 14 noiembrie, Ziua Dobrogei, municipalitatea se angajează să realizeze lucrările de conservare a Cazinoului. Tot joi, Cazinoul a fost a fost inclus de Europa Nostra pe lista celor mai periclitate situri din Europa în 2018 - #7MostEndangered.

În Constanța, pe suprafață de doar doi kilometri pătrați, aproape de malul mării, sunt așezate, una lângă alta, nu mai puțin de 8 lăcașuri de cult aparținând unor grupuri etnice diferite: arhiepiscopia, geamia, moscheea, biserica armeană, biserica greacă, biserica romano-catolică, biserica bulgară și sinagoga. Fiecare își poartă povestea și, poate cel mai important lucru, fiecare poartă mărturia toleranței religioase a locurilor, în vremuri în care Europa era zdruncinată de conflicte etnice și religioase, acesta fiind un exemplu și în zilele noastre.

Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, a anunţat, recent, că până la finalul lunii martie va fi cunoscut calendarul de restaurare a Cazinoului. Asta după ce constănţenii, dar nu numai îşi vor fi exprimat părerea, prin intermediul unui sondaj de opinie, cu privire la destinaţia pe care ar urma să o aibă clădirea-simbol a Constanţei la finalul restaurării. În vara anului 2017 s-au împlinit zece ani de când Cazinoul, monument de arhitectură, parte a patrimoniului naţional, inclus pe Lista Monumentelor Istorice, a fost lăsat în paragină. Un deceniu de când autorităţile locale şi centrale din mai multe guvernări şi legislaturi încearcă sau doar mimează salvarea uneia dintre puţinele clădiri istorice în stil Art Nouveau din România. Am vorbit cu primarul Constanţei despre soarta încă incertă a unei dintre cele mai frumoase clădiri din ţară.

Lucrările de consolidare și restaurare ale Cazinoului Constanța nu au început nici până acum deși banii necesari, circa 10 milioane de euro, au fost alocați de Guvern încă din 2015. Motivul? Licitația organizată de Compania Națională de Investiții pentru desemnarea constructorului a fost contestată în mai multe rânduri, iar această poveste de natură birocratică este departe de a se încheia.

La numai doi ani după reabilitarea cu fonduri europene, o investiție de 38 milioane lei, dalele de pe străzile din centrul istoric al Constantei au început să sară, iar locul arată ca după bombardament. De vină este traficul rutier, spun autoritătile. După pavare, Primăria Constanța nu a restricționat circulația mașinilor în zona, deși acest tip de pavaj este destinat în principal circulației pietonale. Abia acum administrația locală a pus în dezbatere un proiect pentru restricționarea traficului auto, care ar putea fi pus în aplicare din toamnă. Primarul Decebal Făgădău a declarat pentru justitiecurata.ro că lucrarea se află în garanție, iar reparațiile vor fi făcute după ce zona va fi pietonală.

Aproape un deceniu. De atât timp durează războiul în instanţă pentru colecţia de lucrări de la Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă”, secţia din Topalu a Muzeului de Artă Constanţa. Este vorba despre 228 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură. Sunt opere de artă semnate de Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Alexandru Ciucurencu, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Corneliu Baba, Octav Băncilă, Theodor Aman. Aşadar, o parte deosebit de importantă a artei plastice româneşti, lucrări clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional Mobil. Lupta se duce între Mario Vintilă, urmaşul doctorului Gheorghe Vintilă, donatorul colecţiei de la Topalu, şi Muzeul de Artă Constanţa.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că România i-a încălcat dreptul la liberă exprimare jurnalistei Feri Predescu, din Constanța, condamnată în 2007 de o instanță din România pentru că l-a criticat pe primarul Radu Mazăre într-o emisiune televizată. Mazăre a cerut și primit despăgubiri de peste 50.000 de RON de la jurnalistă, după o decizie a justiției române care, așa cum a stabilit azi CEDO, încalcă Articolul 10 din Convenția Europeană a drepturilor omului. Pledoaria avocatului APADOR-CH, care a reprezentat-o la CEDO pe Feri Predescu, a făcut apel printre altele și la precedentul Mazăre și Cumpănă contra României, în care CEDO i-a recunoscut fostului jurnalist Mazăre libertatea de exprimare, în 2004.

Casa Damadian a fost construită în anul 1894, de o familie de germani care a ales să locuiască în zona veche a Constanței, pe vremea când această parte a orașului era pustie, înconjurată doar de mare. După moartea proprietarului, Alice Wegener, casa și terenul aferent au fost vândute în mai multe rânduri până când, în cele din urmă, la începutul secolului XX, au ajuns la o familie de armeni. Armenag și Haigouhy Damadian au finalizat construcția în anii '20, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu, și au adus-o la forma ei finală, sub care a devenit cunoscută drept Casa Damadian.

Edificiul Roman cu Mozaic din Constanța a fost construit între secolele II-IV d.Hr. și este unic în sud-estul Europei, astfel de vestigii ale artei romane fiind rar păstrate până în zilele noastre. Însă valoarea inestimabilă a acestui monument istoric de categoria A nu a fost multă vreme înțeleasă și apreciată de instituțiile abilitate să-l protejeze, fapt pentru care, astăzi, monumentul se află în pericol de prăbușire. După schimbarea conducerii Consiliului Județean Constanța, în anul 2016, instituție în subordinea căreia se află monumentul, lucrurile au început să se miște în direcția corectă pentru salvarea monumentului, pe care autoritățile județene speră să îl reabiliteze cu fonduri europene.

Palatul Regal din stațiunea Mamaia a fost vândut, în anul 2003, de compania de stat SC Mamaia SA ,firmei SC Light System SRL, la prețul unui apartament de lux. Un an mai târziu, Primăria Constanța a vândut și curtea palatului, în suprafață de 1,5 hectare, aceluiași proprietar, cu 23 euro/mp, deși pe piața imobiliară un metru pătrat din stațiune valora între 200 și 300 euro/mp. Deoarece imobilele sunt monumente istorice de categoria A, iar tranzacțiile s-au făcut fără acordul Ministerul Culturii, DNA cere anularea contractelor de vânzare. Procesul este în desfășurare. SC Light System SRL are un acționariat stufos și controversat din preajma unor afaceriști și oameni politici celebri: Alexandru Bittner, Dorin Cocoș și Sorin Ovidiu Vântu.