Publicația Sud Vest publică o analiză de date privind siguranța rutieră, decalajele de infrastructură și riscul de deces în județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
În timp ce Uniunea Europeană își propune ținta „Vision Zero” — reducerea la zero a deceselor rutiere până în 2050 —, sud-vestul României rămâne captiv într-o realitate critică. Regiunea Oltenia se menține constant în topul european al mortalității pe șosele, înregistrând o rată a deceselor de peste două ori mai mare decât media europeană.
Dincolo de explicația clasică legată de conduita șoferilor, analiza datelor demografice, economice și de infrastructură arată o problemă structurală clară: lipsa autostrăzilor, tranzitul greu deviat direct prin localități și lipsa elementelor de protecție pietonală transformă rețeaua rutieră a Olteniei într-un mediu cu risc extrem pentru locuitori și navetiști.
Datele oficiale agregate la nivel european și național conturează un decalaj profund de siguranță publică:
• Rata deceselor rutiere: În regiunea Sud-Vest Oltenia se înregistrează constant între 105 și 112 decese la un milion de locuitori, comparativ cu media Uniunii Europene de 45 de decese la un milion.
• Ponderea mediului rural: Peste 65% dintre decesele rutiere din Oltenia au loc pe drumurile naționale și județene din interiorul sau de la marginea satelor și comunelor.
• Coridoarele de tranzit greu: Șoselele care taie satele oltenești preiau zilnic mii de autocamioane și vehicule de mare tonaj, fără ca aceste comunități să beneficieze de șosele de centură sau de separarea traficului greu de cel local.
I. Harta riscului: Arterele critice din Oltenia
Datele privind accidentele grave produse pe rețeaua de transport din Oltenia indică axe rutiere cu grad critic de periculozitate:
1. Coridorul DN6 (Olt – Dolj – Mehedinți)
DN6 (tronsonul Caracal – Craiova – Filiași – Strehaia – Drobeta-Turnu Severin) este una dintre cele mai sângeroase artere din regiune. Profilul cu o singură bandă pe sens pe distanțe mari, traversarea a zeci de localități rurale și lipsa separatoarelor fizice de sens sporesc frecvența coliziunilor frontale provocate de depășiri la viteze mari.
2. Tronsonul DN7 (Vâlcea – Valea Oltului)
Culoarul de pe Valea Oltului din județul Vâlcea concentrează un volum de transport de marfă mult peste capacitatea proiectată a drumului. Constrângerile geografice și lipsa unei alternative rapide de tranzit mențin această porțiune în topul județean al fatalităților.
3. Culoarul DN56 / DN56A (Dolj – Mehedinți)
După deschiderea podului transfrontalier de la Calafat, drumurile din sudul Doljului și Mehedințiului (spre Maglavit și Șimian) au preluat un flux masiv de transport internațional de mărfuri, derulat direct prin sate lipsite de infrastructură adecvată pentru un astfel de trafic.
4. Axa DN66 (Gorj: Filiași – Târgu Jiu – Rovinari – Defileul Jiului)
Traseul combină naveta industrială zilnică cu traficul de tranzit spre Transilvania, înregistrând numeroase puncte critice pe sectoarele intens populate dintre Târgu Jiu și Rovinari.
Continuarea, în Sudvest.ro
(Sursa foto: Sud Vest)
