Liderii europeni s-au întâlnit, astăzi, la Copenhaga pentru a discuta o serie de chestiuni. Apărare, războiul din Ungaria, extinderea UE și deregularizarea sunt principalele subiecte pe agenda reuniunii, relatează Politico.
Întâlnirea informală dintre cei 27 de șefi de stat de astăzi va fi urmată de una cu 40 de lideri, membri ai Comunității Politice Europene, joi. Maia Sandu va fi prezentă, iar președintele Volodimir Zelesnki va participa online, relatează Euronews.
Nicușor Dan va participa la ambele reuniuni. Totodată, acesta va fi prezent, joi, la un dineu organizat de Majestatea Sa Regele Frederic al X-lea al Danemarcei și Majestatea Sa Regina Maria în onoarea liderior prezenți la reuniunea CPE, relatează Administrația Prezidențială.
Câteva declarații
Secretarul de stat polonez, Ignacy Niemczycki, a declarat că Summit-ul este un moment istoric pentru UE.
„În prezent, UE devine un actor important și în domeniul apărării. Acum doi ani, situația era cu totul alta.”
Prim ministra Italiei, Giorgia Meloni a declarat că summit-ul are loc într-un mediu tot mai provocator din partea Rusiei. Premiera a adăugat, însă, că, în opinia sa, provocările accentuate au rolul de distragere a atenției.
„ Cred că, pe de o parte, este o încercare din partea Rusiei să prevină țările europene din a mai trimite sisteme anti aeriene Ucrainei. Pe de altă parte, cred că Rusia are, de asemenea, nevoie, să zicem, ca lumea să nu observe că ofensiva sa de vară a fost anunțată, iar acea ofensivă a eșuat.”
Pe de altă parte, Antonio Missiroli, fostul Secretar General Adjunct a declarat că tacticile recente ale Rusiei trebuie privite în nota de incertitudine cauzată de dezangajarea americană în Europa. Ele ar fi o formă de testare a europenilor, a declarat acesta pentru Politico.
Apărarea
În urma pătrunderii repetate a dronelor rusești în spațiul aerian al statelor UE din est, dar nu numai, noile măsuri defensive sunt un subiect prioritar pe agenda liderilor UE. Apărarea împotriva dronelor, prin construcția unui „zid anti-drone” este o chestiune de maximă importanță.
O altă chestiune ar fi obținerea finanțării pentru înarmare, întrucât s-a căzut de acord că acest proces va genera datorii externe mari. Acesta este motivul pentru care Germania a demarat programul SAFE, prin care statele dornice vor putea împrumuta 150 de miliarde de euro în comun, bani care să fie folosiți pentru înarmare
Citește și: De ce s-a oprit președintele Nicușor Dan la Societatea Timișoara
Războiul Ruso-Ucrainean
Două chestiuni importante sunt legate de acest subiect, iar ambele au legătură și cu procesul decizional din UE: utilizarea activelor rusești înghețate și aderarea Ucrainei la NATO.
În privința activelor rusești înghețate, este vorba de utilizarea a aprox. 200 de miliarde de euro deținuți de compania Euroclear (Bruxelles), sub forma de obligațiuni guvernamentale, transformate în numerar în urma scadenței. Banii sunt depuși la Banca Centrală Europeană.
Ucraina ar putea să obțină împrumuturi cu dobândă zero. Cele 140 de miliarde ar urma să fie acordate în tranșe și ar urma să fie folosite pentru a acoperi costurile defensive și bugetare.
Kievul ar urma, ulterior, să ramburseze împrumutul doar după ce Rusia va încheia conflictul și plăti despăgubirile de război. Comisia va despăgubi, la rândul ei, Euroclear, care ar putea, astfel, să își onoreze datoria față de Rusia.
Problema este că funcționarea acestui plan necesită un consens european pentru a putea reînnoi sancțiunile periodice aplicate Rusiei. În acest caz, un veto maghiar (destul de plauzibil) ar putea rezulta în returnarea fondurilor către Rusia și nevoia Comisiei de a despăgubi Euroclear.
De opoziția Budapestei se lovește și procesul de extindere, întrucât Orban s-a opus, în repetate rânduri, aderării Ucrainei. Acest lucru afectează și Moldova, întrucât cele două ar trebui să adere împreună.
O soluție propusă de Președintele Consiliului European, Antonio Costa, renunțarea la unanimitate în favoarea majorității calificate. Totuși, această mișcare i-a adus lui Orban noi susținăători. State precum Grecia, Franța și Olanda. Diplomați și un reprezentant al administrației prezidențiale franceze au declarat (sub anonimat) pentru Politico că se tem ca un astfel de precedent le-ar reduce puterea de a bloca ascensiunea statelor pe care nu le-ar dori în interiorul Uniunii. Cazul Greciei, care face tot posibilul pentru a bloca aderarea Turciei, este un bun exemplu.
Cererile Germaniei
Cancelarul Friedrich Merz a anunțat că va prezenta o listă de cereri menite să limiteze reglementările Uniunii și stoparea „mașinăriei [birocratice] de la Bruxelles”.
Se consideră că principalul, și cel mai problematic subiect pentru Merz, ar fi blocarea proiectului Uniunii de interzicere a automobilelor cu combustie internă până în 2035. O astfel de cerere ar l-ar aduce pe cancelarul german în conflict direct cu Suedia, principalul susținător al proiectului.
Citește și: Criză la Washington. Paralizia bugetară a cuprins guvernul SUA
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Pixabay.com
