Ce nu a reușit războiul din Ucraina, pornit de Rusia, ar putea „reuși” actualul conflict din zona Golfului, pornit de atacul coordonat al SUA și Israelului împotriva Iranului: să destabilizeze ordinea occidentală?
Președintele american Donald Trump a sugerat din nou că ia în calcul retragerea Statelor Unite din NATO, reluând ideea că Alianța ar fi un „tigru de hârtie”.
„Oh, da, aș spune că este mai mult decât o simplă reconsiderare”, a declarat el într-un interviu pentru The Telegraph. „Nu am fost niciodată convins de NATO. Am știut mereu că este un tigru de hârtie, iar Putin știe și el asta.”
Președintele american și-a intensificat în ultimele săptămâni criticile la adresa aliaților, acuzându-i că nu au contribuit la redeschiderea strâmtorii Ormuz, blocată de Iran pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.
„Dincolo de faptul că nu au fost acolo, a fost greu de crezut. Nici măcar nu am făcut un efort mare de convingere. Am spus doar: «Hei», nu am insistat prea mult. Cred că ar trebui să fie ceva automat”, a spus Trump.
El a adăugat că Statele Unite au fost alături de alte țări atunci când acestea au avut nevoie de sprijin, inclusiv de Ucraina, deși „nu era problema noastră”.
Declarațiile vin într-un context în care președintele Trump își înăsprește discursul față de aliații europeni, pe care îi consideră responsabili pentru dificultățile întâmpinate în operațiunea legată de Iran.
În ultimele zile, el a vizat direct statele europene, pe care le-a numit „lași” și le-a cerut „să-și adune curajul întârziat” și să preia controlul asupra strâmtorii Ormuz.
Trump și colaboratorii săi au criticat și țări specifice, în special Spania — una dintre cele mai vocale împotriva războiului SUA-Israel cu Iranul — și Franța.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a avertizat, la rândul său, asupra frustrării tot mai mari față de NATO. „Va trebui să reevaluăm dacă această alianță, care a servit bine această țară o perioadă, mai îndeplinește acest rol sau a devenit un drum cu sens unic, în care America ajută Europa, dar când avem nevoie de sprijinul aliaților, ni se refuză drepturile de bazare și survol”, a declarat el pentru Fox News.
Italia este cea mai recentă țară care riscă să irite administrația americană, după ce a refuzat utilizarea unei baze aeriene din Sicilia pentru avioane militare americane care transportau arme către conflictul din Iran, invocând lipsa procedurilor de autorizare necesare.
Un pic de istorie
Sunt câteva lucruri care merită repetate și reamintite în contextul actualelor frustrări ale administrației americane cu modul cum reacționează aliații NATO. Nimic nou, dar pun discuțiile și controversele în perspectivă.
Elementul nou în această istorie veche de aproape 80 de ani este președintele Donald Trump și modul lui „disruptiv” de a face politică externă.
Cu excepția lipsei de entuziasm și a unui scepticism critic al guvernelor aliate, este greu de văzut în acest moment ce argument legal/ legalist al putea invoca președintele SUA pentru a retrage eventual țara din NATO, așa cum se speculează că ar vrea să facă în viitorul apropiat.
O decizie care oricum va trebui să treacă prin Congres.
Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la 4 aprilie 1949 la Washington, a intrat în vigoare la 24 august 1949, odată cu ratificarea de către statele fondatoare. Cuprinde două articole care reglementează relațiile și cooperarea dintre statele membre: articolul 4 (mecanism de avertizare și coordonare politică) și faimosul articol 5 (apărarea colectivă), considerat pilonul NATO.
Articolul 5 consacră principiul apărării colective, simplu spus un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Dacă un stat NATO este atacat, celelalte state îl vor ajuta, inclusiv prin folosirea forței armate, dacă este necesar. Mai mult, fiecare stat decide individual ce măsuri ia (nu este automat război total).
Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istorie, la cerea Statelor Unite, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra New York și Washington. AtunciNATO a decis că atacurile sunt considerate „atac armat”, asta după ce se confirmase că a fost orchestrat din exterior (Al-Qaeda).
A dus la operațiuni NATO în Afganistan șimisiuni de supraveghere aeriană și de securitate, nu la o intervenție militară colectivă clasică.
Articolul 4 de consultare și coordonare, pe de altă parte, a fost invocate de mai multe ori, de exemplu de Polonia și statele baltice după anexarea abuzivă a Crimeei (2014) de către Rusia sau de Turcia în contextul războiului din Siria.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
