Organizaţia de Management al Destinaţiei Turistice (OMDT) Tulcea a reînceput, la finele săptămânii trecute, tururile gratuite prin municipiu oferite tuturor persoanelor care doresc să cunoască istoria oraşului, primul tur din acest an prezentând „mahalaua grecească” care a inclus atât clădiri de patrimoniu, cât şi clădiri noi ridicate în locuri în care au trăit personalităţi ale urbei.
Tururile gratuite în municipiul Tulcea au debutat în anul 2024, atunci când au avut loc cinci asemenea evenimente. În anul următor, numărul lor s-a dublat, iar anul acesta, OMDT Tulcea şi-a propus să organizeze cel puţin 15 tururi gratuite.
„Vrem ca Tulcea să fie un oraş turistic şi nu poate fi aşa, dacă nu-şi cunoaşte trecutul. Este nevoie ca tulcenii să înţeleagă că trăiesc într-un oraş cu o istorie atât de bogată şi o cultură atât de diversificată. Asta este baza dezvoltării turistice. Sâmbătă şi duminică, au fost primele tururi gratuite din acest sezon turistic, iar anul acesta vrem să organizăm cel puţin 15 asemenea evenimente”, a declarat pentru Agerpres managerul OMDT Tulcea, Alexandru Filip.
Turul prin mahalaua grecească a început în curtea Casei Avramide, acolo unde ghidul Adrian Dan le-a amintit celor aproape 30 de participanţi că Imperiul otoman, care a stăpânit Dobrogea secole la rând, atunci când în Tulcea trăiau 14 minorităţi etnice, a împărţit actualul oraş în mahalale, despre relaţiile internaţionale dintre greci şi români ale căror mărturii sunt cetăţile de pe litoral, dar şi despre proprietarul uneia dintre cele mai frumoase clădiri din oraş, Alexa Avramide.
„Noi acum nu ne aflăm întâmplător în curtea unui fost coleg de oraş cu noi, Alexandris Avramidis sau Alexe Avramide sau Alexandru Avramide, depinde de contextul internaţional. Pentru că atunci când a venit în Tulcea, era grec, Alexandris Avramidis, când grecii căutau ostaşi, el s-a dat albanez şi se numea Alexe Avramidis, când albanezii căutau soldaţi, era român, Alexandru Avramide”, a povestit Adrian Dan.
Pe actuala stradă Progresului, fostă Sfântul Nicolae, el a atras atenţia asupra trotuarului, un martor tăcut al istoriei.
„Dacă ar fi să ne ghidăm după nişte semne ale fostului oraş sunt aceste trotuare, din calcar marmorat, pe care păşim. Tulcea nu are un centru istoric consacrat, cum au alte oraşe. Are vreo cinci, după părerea mea, iar în majoritatea vom vedea aceste trotuare. La început, erau lucioase, dar astăzi s-au mătuit”, a spus ghidul turului gratuit.
Călătoria prin mahalaua grecească a continuat prin faţa clădirilor de patrimoniu reabilitate din fonduri private sau bani publici, unul dintre imobilele cu istoric fiind casa Lichiardopol, aflată în stare avansată de degradare, din cauza unui bloc ridicat prin anii 2010. Clădirea de patrimoniu are şi o istorie.
„Se spune că la etaj, la 1877, a fost semnat actul de alipire a Dobrogei de Ţara Românească. E un fals. La 1964, când a început sistematizarea ţării, foarte multe case şi straturi de istorie au trebuit să fie raşchetate pentru a face loc noilor blocuri. Atunci, arhitecţii au avut o misiune imposibilă, să convingă Partidul Comunist să salveze case de patrimoniu. Putem da exemplu Bucureştiul, unde hanul lui Manuc a fost salvat după ce s-a spus că acolo partidul a ţinut şedinţe secrete, atunci când era interzis. Nu este adevărat, dar clădirea a fost salvată. Aşa s-a întâmplat şi aici, cu această casă”, a amintit Dan Adrian.
Turul a inclus şi o primă vizită în biserica „Buna Vestire”, clădire de patrimoniu, construită între anii 1848 şi 1854, de comunitatea greacă, imobil aflat în lucrări de reabilitare, dar şi fostul cinematograf „Popular”, iar ghid a fost de data aceasta preotul paroh Daniel Petre.
„Eu am şi plătit bilet când aici rulau filme, dar vorbeam cu unii de vârsta mea care spuneau că se căţărau pe gardul bisericii şi vedeau filmul fără să plătească. Proprietar aici este Comunitatea greacă din Tulcea. În timpul comuniştilor, proprietatea le-a fost confiscată şi transformată în cinematograf, iar după Revoluţie a fost retrocedată. Sala a avut mai multe întrebuinţări, inclusiv sală de bal, şi era închiriată inclusiv de bresle”, a afirmat preotul paroh Daniel Petre.
Fostul cinematograf „Popular” înseamnă atât o sală acoperită, care pe timpul lucrărilor de reabilitare a fost împărţită şi include chiar un altar, dar şi o grădină unde rulau filme în aer liber.
„Cred că suntem printre puţinii din Europa care acum, când bisericile se transformă în cinematografe, aici o sală de cinema este biserică”, a spus preotul paroh Daniel Petre.
Turul trece pe străzi neasfaltate, pe lângă case în paragină, multe reconstruite, cu grădini păzite de câini gălăgioşi. Unele case vechi aflate într-o stare avansată de degradare nu au nici măcar nici măcar un proprietar.
„Am înţeles că un dezvoltator imobiliar a cumpărat terenul din apropiere şi intenţionează să construiască un bloc, dar nu are cum pentru că această clădire nu are un proprietar”, spune ghidul Adrian Dan, referindu-se la un imobil pe care se mai vede sigla Rodipet.
Citește și: Plimbările cu caiacul au deschis sezonul turistic în Delta Dunării
Alte clădiri vechi au fost dărâmate în timpul comunismului, iar în locul lor au fost construite imobile moderne.
„Aici a locuit Grigore Moisil. Tatăl lui, Constantin Moisil, a fost istoric, arheolog şi un numismat român care a cerut să vină la Tulcea, pentru că ştia ce poate oferi zona. A plăcut o învăţătoare de aici de origine greacă, iar aici s-au pus bazele familiei Moisil. La vârsta de 4 ani, Grigore Moisil a fost nevoit să plece în Vaslui. În anii 1980, casa a fost demolată, terenul a fost valoros, iar la începutul anilor 2000 s-a construit această clădire modernistă, sediul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România”, a menţionat Adrian Dan.
Toate transformările din centrul vechi al oraşului sau din mahalaua grecească au explicaţie.
„Din contextelor internaţionale, Tulcea a avut mereu de suferit, iar nota de plată a picat mereu pe umerii locuitorilor. Tot timpul a fost nevoie ca locuitorii să-şi ridice din nou oraşul şi să-l reconstruiască de fiecare dată. Grecii au fost motorul urbanizării acestui oraş, din prisma modului lor de a vedea lucrurile. Ei au modelat oraşul pe care-l vedem astăzi atât în case, instituţii, canalizări, busturi. Ei au donat bani pentru construcţia Colegiului dobrogean ‘Spiru Haret’ şi au fost adevăraţi patrioţi locali. În Primul Război Mondial, armata bulgară a făcut prăpăd în Tulcea, iar foarte multe documente de arhivă au dispărut, Monumentul Independenţei şi bustul lui Mircea cel Bătrân au fost distruse. După Primul Război Mondial, Tulcea nu şi-a mai revenit la apogeul de altădată. Apoi a venit Al Doilea Război Mondial care a fost urmat de comunism. Comunismul a capturat toate proprietăţile comunităţii elene, iar cei mai norocoşi membri au putut sta într-o locuinţă în care erau proprietari, separaţi într-o cameră, iar în celelalte camere să fie chiriaşii Partidului Comunist. După 1990, comunitatea elenă a reuşit să dobândească sala elenă, dar şi biserica, iar restul proprietăţii au plecat în proprietate privată. După Primul Război Mondial, au început să plece grecii, în 1930 (marea criză economică, n.red.), a mai plecat un val, în 1940, au început să plece bulgarii, în 1950, au plecat şi germanii, iar în 1960, au plecat şi evreii. Am rămas noi, care trăim în oraşul lor, şi ei care au trăit în oraşul nostru”, a încheiat primul tur gratuit al oraşului Tulcea, Adrian Dan.
La finele turului, el a fost aplaudat.
„Am aflat foarte multe lucruri noi din oraşul meu, despre clădiri pe lângă care trec zilnic. Am mai participat la vreo trei alte tururi şi în fiecare aflu foarte multe elemente noi despre oraşul meu. Contează foarte mult, pentru că specificul zonei este unic în România şi sunt ultimele generaţii care pot duce mai departe povestea oraşului”, a afirmat Răzvan Ignat, unul dintre participanţii la primul tur gratuit al Tulcei.
(Sursa foto: tusitulcea.ro)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
