Comisia Europeană și Marea Britanie au semnat primul acord formal de cooperare în domeniul concurenței de la Brexit, un document pe care vicepreședinta executivă Teresa Ribera îl descrie drept un pas esențial pentru reconstruirea unui cadru stabil și previzibil între cele două piețe.
Acordul instituie mecanisme clare de coordonare în investigațiile antitrust, schimb de informații și notificare reciprocă în cazuri majore, oferind companiilor care operează pe ambele maluri ale Canalului Mânecii mai multă certitudine juridică. Semnarea documentului are loc pe fondul unor semnale tot mai evidente de apropiere economică și tehnică între Londra și Bruxelles, într-un context în care oficiali britanici vorbesc despre „aprofundarea” relațiilor comerciale cu UE.
Pe scurt
- Acordul UE–Regatul Unit stabilește primul cadru formal de cooperare în concurență de la Brexit.
- Documentul prevede informare reciprocă în cazuri majore și facilitează schimbul de informații confidențiale în investigații antitrust.
- Ribera afirmă că acordul urmărește abordări consistente și mai multă predictibilitate și certitudine juridică pentru companii.
- Acordul este prezentat ca unic prin includerea Comisiei și a celor 27 de autorități naționale de concurență din UE.
- Urmează proceduri de ratificare în ambele părți, o decizie a Consiliului pentru încheierea acordului și consimțământul Parlamentului European.
Uniunea Europeană și Regatul Unit au semnat un acord de cooperare în domeniul concurenței, pe care Comisia îl descrie drept primul cadru formal instituit după Brexit pentru coordonarea dintre autoritățile de concurență.
În declarațiile sale la ceremonia de semnare, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene Teresa Ribera a afirmat că acordul va pune în loc, „pentru prima dată după Brexit”, o structură formală, clară și transparentă de lucru între cele două părți. Ribera a amintit că, după ieșirea Regatului Unit din UE, cooperarea a continuat într-o formă informală, însă noul acord formalizează cooperarea și stabilește reguli de funcționare.
Pe fond, acordul prevede informarea reciprocă privind pași importanți planificați în „cazuri majore” și facilitează schimbul de informații confidențiale deținute de autorități în investigații antitrust, în vederea unor abordări mai coerente și consistente. Potrivit Ribera, acest lucru ar urma să ofere „mai multă predictibilitate și certitudine juridică” pentru companii și comunitățile de afaceri care operează de ambele părți ale Canalului Mânecii.
Ribera a subliniat că acordul prevede și verificarea aspectelor sensibile din investigații, cu respectarea independenței și a cadrului juridic propriu fiecărei jurisdicții. Ea a prezentat acordul drept „unic” prin faptul că reunește nu doar Comisia Europeană, ci și cele 27 de autorități naționale de concurență din Uniunea Europeană, arătând că alte acorduri de cooperare în concurență semnate de UE nu includ această componentă integrată.
În plan procedural, Ribera a indicat că sunt necesare proceduri de ratificare în ambele părți și a declarat că instituțiile UE urmăresc o decizie rapidă a Consiliului pentru încheierea acordului, precum și consimțământul Parlamentului European.
Acordul se înscrie într-un efort de instituționalizare a cooperării tehnice UE–Regatul Unit în domenii unde activitatea de aplicare a regulilor este transfrontalieră, în special în cazuri cu impact asupra companiilor care operează simultan pe piața UE și pe piața britanică. În discurs, Comisia descrie acordul ca instrument de coordonare care nu schimbă independența juridică a jurisdicțiilor, dar reduce riscul de abordări divergente în investigații antitrust și sporește predictibilitatea pentru piață.
Nu sutem nostaligici după perioda pre-Brexit dar…
Publicul britanic „nu este nostalgic” după perioada de dinaintea Brexitului, ci este pragmatic și dorește să meargă înainte și să „aprofundeze” relațiile cu Uniunea Europeană în domeniul comerțului și al economiei, a declarat ministrul britanic pentru afaceri și comerț, Peter Kyle, citat de The Guardian.
Printre alte initiative UE la care Marea Britanie ar dori să participe în viitoar este și programul „Made in Europe”, așteptată să fie anunțată săptămâna viitoare. Programul ar urma să acorde prioritate produselor europene în achizițiile publice, însă persistă tensiuni privind ponderea exactă pe care bunurile europene ar trebui să o aibă în contractele publice.
Impulsul dat de Comisia Europeană, susținut puternic de Franța, era programat inițial pentru a fi prezentat joi, dar a devenit obiectul unui lobby intens din partea unor state membre care consideră că Parisul promovează o abordare prea protecționistă.
Teresa Ribera a declarat că rolul viitorului Industrial Accelerator Act este de a consolida reziliența UE și de a reduce dependența de țări terțe, printr-un mecanism care ar putea stimula ocuparea forței de muncă la nivel local și crearea de valoare adăugată în interiorul Uniunii.
Întrebată dacă Marea Britanie va face parte din acord în momentul lansării, Ribera a evitat un răspuns direct, spunând că nu face „dezvăluiri în avans”. Ea a adăugat însă că a susținut mereu „prietenia, cooperarea reciprocă și prosperitatea sporită și echitatea pentru toți”.
(Sursa foto: Oskar Młodziński / Pexels.com)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
