Comisia Europeană a publicat cel mai amplu pachet de extindere al ultimului deceniu, prezentând evaluările progresului realizat de cele zece state candidate și potențiale candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Documentul marchează un moment important în reconfigurarea politicii de extindere, într-un context european în care lărgirea Uniunii nu mai este o opțiune politică, ci o necesitate strategică.
Suntem mai hotărâți ca oricând să transformăm extinderea Uniunii Europene în realitate. O Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena mondială. Dar acest proces trebuie – și va rămâne – bazat pe merit.
Comisia a analizat performanțele statelor candidate și a concluzionat că ritmul reformelor a crescut în majoritatea țărilor, în special în Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova. Deschiderea și închiderea clusterelor de negocieri vor depinde de progresele în domeniul statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale, iar Comisia propune mecanisme mai ferme de prevenire a regresului democratic în viitoarele tratate de aderare. În paralel, planurile de creștere pentru Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina mențin obiectivul politic al unei extinderi credibile până în 2030, fără „scurtături” și cu o pregătire internă adecvată a Uniunii.
De ce acum și în ce fel
După mai bine de un deceniu de stagnare, extinderea revine în centrul agendei europene, alimentată de transformările majore din vecinătatea estică. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, presiunile hibride asupra Republicii Moldova, tensiunile din Balcanii de Vest și riscurile de fragmentare democratică au făcut din extindere un instrument esențial de securitate și stabilitate regională. Comisia leagă explicit extinderea de reziliența strategică a Uniunii, afirmând că „fiecare pas către o Europă mai mare trebuie să însemne și o Europă mai puternică”. În viziunea președintei Ursula von der Leyen, extinderea nu este doar o chestiune de valori comune, ci o investiție în securitatea colectivă, menită să consolideze frontiera democratică a Europei în fața amenințărilor autoritare.
Procesul de extindere avansează astăzi mai rapid decât în ultimii cincisprezece ani. Dar nu ne putem permite să pierdem acest impuls. Ordinea globală se schimbă, iar securitatea Europei este tot mai expusă riscurilor. Înaltul Reprezentant și Vicepreședintei Comisiei, Kaja Kallas
Pachetul reafirmă principiul fundamental al procesului de aderare: fiecare țară avansează în funcție de propriile merite și reforme, fără derogări și fără „scurtături” politice. În același timp, Comisia introduce un mecanism nou de integrare graduală înainte de aderare, permițând acces etapizat la beneficii ale Pieței Unice, la SEPA (zona unică de plăți în euro), la regimul „Roam like at home” (unul din marile succese europene care permite oricărui cetățean european să sune oriunde și oricând în UE fără teama de tarife uriașe) și la fonduri dedicate convergenței economice.
Noua metodă de integrare progresivă reprezintă o schimbare structurală în politica de extindere. În locul vechii abordări, în care beneficiile veneau doar după aderarea deplină, statele candidate pot accesa gradual segmente ale Pieței Unice, programe europene și mecanisme financiare în funcție de reformele implementate. Astfel, procesul capătă credibilitate pentru cetățeni, care pot vedea efecte concrete înainte de aderare, iar guvernele sunt stimulate să mențină ritmul reformelor democratice și economice. Este o trecere de la logica rigidă a „totul sau nimic” la un model bazat pe etape măsurabile și performanță reală, care ar putea deveni standardul noii generații de extinderi.
Statul de drept, criteriul decisiv
În centrul noului cadru rămâne statul de drept, considerat de Comisie „piatra de temelie a încrederii reciproce în Uniune”. Progresul în domeniile justiției, luptei anticorupție și drepturilor fundamentale influențează atât viteza negocierilor, cât și accesul la beneficii economice și financiare. Comisia propune consolidarea mecanismelor de prevenire a regresului democratic prin clauze incluse direct în viitoarele tratate de aderare – o inovație inspirată din experiențele post-aderare ale unor state membre. Aceste clauze ar permite Uniunii să suspende anumite drepturi sau fonduri în cazul unui declin democratic după aderare.
Comisia nu stabilește un calendar strict, dar trasează un orizont realist al extinderii până la sfârșitul deceniului, condiționat de rezultate concrete și pregătește o Comunicare privind „Pregătirea Uniunii pentru extindere”, prevăzută pentru 2026, care va propune ajustări instituționale și bugetare menite să asigure că o Uniune extinsă rămâne funcțională și capabilă să ia decizii eficient.
Progres inegal, dar direcție comună: unde se află fiecare partener de extindere
Evaluarea anuală a Comisiei Europene arată un tablou inegal, dar în general pozitiv al procesului de extindere. Muntenegru și Albania se apropie de finalizarea negocierilor, în timp ce Ucraina și Republica Moldova confirmă o dinamică accelerată, devenind liderii valului estic de aderare. Balcanii de Vest sunt afectați de polarizare politică și de stagnare în reformele democratice, iar Georgia și Turcia rămân în regres evident. În ciuda diferențelor, toate statele sunt chemate să demonstreze că extinderea nu este doar o promisiune geopolitică, ci un proces bazat pe rezultate verificabile și convergență reală cu valorile europene.
Per ansamblu, 2025 a fost un an al progreselor semnificative în procesul de extindere a Uniunii Europene. Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova se remarcă prin rezultatele obținute. Aceste țări au avansat cel mai mult în reforme în ultimul an. Comisara pentru Extindere și Vecinătate, Marta Kos
Muntenegru
Este statul cel mai avansat în procesul de aderare, având toate cele șase clustere de negocieri deschise și patru capitole închise provizoriu. Comisia notează progres în reformele judiciare și în consolidarea administrației publice, cu o perspectivă de finalizare a negocierilor până în 2026, dacă se menține consensul politic intern.
Albania
A înregistrat progrese în reforma justiției și combaterea crimei organizate, ceea ce i-a permis deschiderea a patru clustere de negocieri. Comisia consideră că Albania poate închide mai multe capitole până în 2027, cu condiția consolidării instituțiilor anticorupție și a unui dialog politic stabil. Eforturile de modernizare economică și digitalizare accelerează alinierea la standardele UE.
Serbia
Procesul de aderare este afectat de polarizare politică și regres democratic. Comisia atrage atenția asupra limitării libertății presei, a tensiunilor sociale și a stagnării reformelor judiciare. Deși există progrese în alinierea la politica externă a UE, Belgradul trebuie să reia dialogul cu Priștina și să demonstreze voință politică reală pentru relansarea negocierilor.
Macedonia de Nord
Reformele administrative și judiciare au continuat, dar blocajele politice au întârziat deschiderea primului cluster de negocieri. Comisia cere implementarea modificărilor constituționale convenite în 2022 și o luptă mai fermă împotriva corupției. Cu o majoritate stabilă, țara ar putea avansa rapid în procesul de aderare.
Bosnia și Herțegovina
A făcut pași în protecția datelor și gestionarea frontierelor, dar criza politică dintre entitățile federale a frânat progresul. Comisia subliniază nevoia de numire a unui negociator-șef și de adoptare a legilor privind justiția și integritatea publică. Deschiderea negocierilor depinde de revenirea la o cooperare instituțională normală.
Kosovo
Rămâne un partener cu sprijin public solid pentru integrarea europeană, dar confruntat cu blocaje administrative și tensiuni în nord. Bruxelles-ul condiționează avansul de implementarea deplină a acordurilor de normalizare cu Serbia. Comisia este pregătită să emită Avizul de aderare odată ce autoritățile transmit cererea oficială.
Turcia
Deși rămâne stat candidat, procesul este înghețat din 2018 din cauza regreselor în domeniul drepturilor omului, libertății presei și independenței justiției. Comisia menționează cooperarea pragmatică în migrație, energie și comerț, dar reluarea negocierilor depinde de o schimbare clară de direcție politică.
Ucraina
A finalizat screeningul și a îndeplinit condițiile pentru deschiderea primelor trei clustere („fundamentele”, „relațiile externe” și „piața internă”). Comisia recunoaște eforturile de reformă chiar în context de război, în special în domeniul anticorupție. Ținta anunțată de Kiev este închiderea provizorie a negocierilor până în 2028.
Republica Moldova
A încheiat screeningul și a îndeplinit condițiile pentru deschiderea acelorași trei clustere ca Ucraina, beneficiind de o susținere politică puternică și de o administrație în reformă accelerată. Comisia apreciază progresele în justiție și anticorupție, subliniind importanța stabilității politice după alegerile din 2025. Ținta guvernamentală: finalizarea negocierilor provizorii până la începutul lui 2028.
Georgia
Se află într-o situație critică, cu derapaje în statul de drept și libertatea presei. Comisia consideră că autoritățile de la Tbilisi s-au îndepărtat de criteriile de la Copenhaga, calificând țara drept „candidat doar cu numele”. Relansarea parcursului european depinde de o revenire la reformele democratice.
Extinderea, susținută de finanțare strategică și repere clare până în 2030
Pentru prima dată, politica de extindere este însoțită de instrumente financiare de amploare, concepute pentru a stimula integrarea economică înainte de aderare. Balcanii de Vest beneficiază de un Plan de creștere de 6 miliarde de euro, destinat investițiilor, infrastructurii și interconectărilor regionale. Fondurile vor fi alocate în funcție de performanța reformelor și de gradul de armonizare cu acquis-ul comunitar, urmărind apropierea graduală de Piața Unică. Obiectivul Comisiei este de a transforma aceste economii în parteneri competitivi și stabili, capabili să adopte standardele europene înainte de aderare.
Pachetul nostru oferă recomandări specifice pentru toți partenerii noștri. Iar tuturor le transmitem același mesaj: aderarea la Uniunea Europeană este o ofertă unică, o promisiune de pace, prosperitate și solidaritate. Cu reformele potrivite și cu o voință politică fermă, fiecare dintre voi poate valorifica această oportunitate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen
În Est, Republica Moldova și Ucraina devin beneficiarii celor mai ample instrumente de sprijin din istoria politicii de vecinătate. Moldova va primi 1,9 miliarde de euro, iar Ucraina dispune de o facilitate multianuală de 50 de miliarde de euro pentru stabilitate macroeconomică, reconstrucție și reforme structurale. Ambele state sunt conectate la SEPA și urmează să beneficieze de regimul „Roam like at home”. Aceste instrumente financiare accelerează convergența economică și consolidează ancorarea geopolitică a regiunii estice în arhitectura europeană, transformând extinderea dintr-un proiect politic într-un proces economic vizibil.
Extinderea este o investiție într-o Europă stabilă, iar majoritatea cetățenilor noștri recunosc acest lucru. Nu există scurtături pentru țările care aspiră la aderare, dar tot ceea ce Uniunea poate face pentru a sprijini procesul trebuie făcut. Înaltul Reprezentant și Vicepreședintei Comisiei, Kaja Kallas
Calendarul 2025–2030 și riscurile de stagnare
Comisia trasează un calendar realist al extinderii până în 2030, în care ritmul reformelor devine decisiv. Dacă Muntenegru își menține consensul politic, ar putea închide negocierile până la sfârșitul lui 2026, urmat de Albania în 2027. Ucraina și Republica Moldova vizează finalizarea negocierilor provizorii până în 2028, cu condiția accelerării reformelor în justiție și administrație publică.
Fereastra pentru extindere este larg deschisă și trebuie să valorificăm această oportunitate acum. Aderarea unor noi state la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realist. Înaltul Reprezentant și Vicepreședintei Comisiei, Kaja Kallas
Consiliul Uniunii Europene trebuie să decidă, în baza recomandărilor Comisiei, deschiderea sau închiderea clusterelor de negocieri. Anul 2026 este considerat un punct de cotitură, când Consiliul ar putea confirma direcția strategică a extinderii. Totodată, Consiliul va trebui să echilibreze dorința de lărgire cu nevoia de reformă internă, pentru a evita suprasolicitarea instituțională și bugetară.
Raportul avertizează asupra riscurilor de stagnare și regres. Serbia și Georgia sunt menționate ca exemple negative, unde polarizarea politică și presiunea asupra presei au încetinit reformele. Succesul extinderii depinde de voința politică și de capacitatea administrativă a statelor de a îndeplini criteriile de bază. Comisia propune clauze de salvgardare post-aderare, menite să prevină repetarea situațiilor de „înghețare” democratică.
Dacă ritmul și calitatea reformelor se mențin, am putea încheia negocierile de aderare în următorii ani. Dacă procesul este gestionat corect, o Uniune mai mare va face Europa mai puternică. Comisia va insista asupra celui mai înalt nivel de calitate a reformelor, în special în domeniile statului de drept, instituțiilor democratice și libertăților fundamentale. Nu vor exista scurtături. Comisara pentru Extindere și Vecinătate, Marta Kos
Extinderea și Piața Unică – un câștig reciproc
Integrarea graduală în Piața Unică înainte de aderare este o inovație centrală a actualului cadru de extindere. Prin deschiderea treptată a pieței europene, statele candidate pot beneficia anticipat de investiții și fluxuri comerciale sporite, diminuând diferențele economice. Domenii precum energia, transportul și digitalizarea vor fi primele conectate la standardele europene, oferind companiilor stabilitate și reducând costurile de tranzacție.
Istoricul extinderii din 2004 confirmă impactul economic pozitiv: nivelul de trai din noile state membre s-a dublat, șomajul s-a redus aproape la jumătate, iar comerțul cu restul Uniunii s-a multiplicat de peste cinci ori. Pentru UE, extinderea a stimulat creșterea PIB-ului și a consolidat lanțurile valorice interne. Aceste date constituie argumentul principal al Comisiei pentru o nouă rundă de lărgire: o Uniune extinsă este, în același timp, mai competitivă și mai rezilientă.
Procedural, următorii pași revin Consiliului Uniunii Europene, care trebuie să decidă, pe baza recomandărilor Comisiei, deschiderea de noi clustere de negocieri cu Ucraina și Republica Moldova și ritmul procesului în Balcanii de Vest. Comisia pregătește o Comunicare complementară privind adaptarea politicilor interne la o Uniune mai mare – de la bugetul multianual la guvernanța economică și mecanismele de vot. Această etapă va clarifica echilibrul dintre lărgire și aprofundare, asigurând coerența între extinderea economică și reforma instituțională.
Citește și: „Chiar cred că ne agităm prea mult!”. Mark Rutte reasigură România de protecția NATO
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
