Márton Attila este membru al Egyenlőbb Erdélyért / Mișcarea pentru o Transilvanie mai Echitabilă, o inițiativă civică ce pledează pentru valori democratice, echitate și transparență – în special în chestiuni sensibile precum relația Budapestei cu comunitățile maghiare din afara granițelor. De profesie doctor în științe și cercetător afiliat Universității din Debrecen, în această discuție pe care i-am propus-o pentru PressHub, interlocutorul nostru și-a asumat o dublă ipostază: aceea de om de știință obișnuit să explice mecanisme (instituții, rețele de putere, efecte sistemice), dar și pe cea de activist în zona civică.
Temele importante ale discuției:
- De ce scrutinul din e „decisiv”: nu doar un vot, ci un referendum asupra modelului Orbán
Ungaria este acum un sistem puternic centralizat, în care justiția, presa și spațiul civic au fost treptat aduse sub control politic – în acest cadru, alegerile din 12 aprilie devin un test de continuitate sau de schimbare de direcție. - Ascensiunea lui Péter Magyar și a partidului Tisza: tocmai originea lui Magyar (fost „insider”) îi complică lui Orbán strategia clasică de demonizare a opoziției ca „liberală”.
- Miza geopolitică: un eventual eșec Orbán ar slăbi un „agent de blocaj” al UE, dar nu garantează deblocarea totală
Budapesta a fost, după 2022, un factor-cheie de frânare a unor decizii UE privind Ucraina, iar schimbarea puterii ar reduce influența Kremlinului în UE. Marton avertizează că rolul de „obstrucționist” poate fi preluat de alți lideri (menționează explicit Slovacia). - Chiar dacă opoziția câștigă, „statul capturat” limitează reforma: fără 2/3, resetarea e grea
Intervievatul insistă pe arhitectura instituțională construită în ani (numiri pe mandate lungi, rețele economice, fundații/structuri greu de reformat rapid). Schimbarea politică poate fi reală, dar schimbarea de sistem mult mai lentă, mai ales fără majoritate constituțională.
- „Votul din Transilvania” e supraestimat ca impact numeric; utilitatea reală e simbolică și de rețea
Influența votului diasporei maghiare din Transilvania asupra rezultatului final e adesea exagerată (în termeni de mandate), însă poate conta în planul imaginii și al mobilizării. Despre poziționarea UDMR: sprijinul declarat pentru Orbán există și e documentat public. - Banii Budapestei în Transilvania: sprijin legitim, dar cu risc de clientelism și netransparență
Sprijinirea diasporei e, în principiu, normală, dar devine problematică atunci când alocările sunt opace și construiesc dependențe politice (exemple în interviu de investiții și proiecte unde miza nu mai e strict comunitară, ci și de putere).
Ruxandra Hurezean: Alegerile parlamentare din 12 aprilie sunt descrise de mulți analiști drept cele mai importante din Ungaria ultimelor două decenii. Ce face ca acest scrutin să fie atât de decisiv pentru viitorul politic al țării?
Márton Attila: În cele patru mandate consecutive de prim-ministru (și încă unul între 1998 și 2002), Viktor Orbán a construit un imperiu autocratic în care toate deciziile politice sunt centralizate la nivelul unui grup restrâns de persoane, sistemul de justiție este politizat și amuțit, cea mai mare parte a presei este cumpărată, societatea civilă este redusă la tăcere și opoziția politică este ținută în viață pe aparate. Sau cel puțin până anul trecut, opoziția era slabă și fracturată, ceea ce a creat premisele câștigării consecutive a unor majorități parlamentare suficiente pentru modificarea Legii Fundamentale de către alianța de guvernare.
Anul trecut lucrurile s-au schimbat, deoarece revolta publică împotriva grațierii unor pedepse într-un caz de pedofilie la nivel înalt a dus la demiterea președintei republicii, Katalin Novák, și a ministrei Justiției, Judit Varga. Imediat după demitere, fostul soț al ministrei Justiției și un favorizat al sistemului, Péter Magyar, a acordat un interviu unui important podcast de opoziție în care a devoalat corupția din interiorul partidului FiDeSz. Astfel a apărut peste noapte un contestatar căruia nu i se potrivea, din cauza provenienței din FiDeSz, imaginea atent construită a inamicului politic liberal de stânga. Din acel moment, Péter Magyar și partidul fondat de acesta, Tisza, a beneficiat de o creștere fulminantă și pornește în competiția electorală cu șanse reale de câștig, fiind cotat cu cca. 10% în fața partidului lui Orbán în sondajele de opinie. Alegerile din 12 aprilie pot fi percepute, astfel, ca un referendum asupra modelului de guvernare impus de Viktor Orbán sau schimbarea direcției strategice a Ungariei sub o altă conducere.
Ruxandra Hurezean: Într-o postare publică spuneți că „cel mai mare perdant al alegerilor ar putea fi Vladimir Putin”. De ce ar conta atât de mult rezultatul din Ungaria pentru Kremlin?
Márton Attila: Viktor Orbán nu este doar cel mai longeviv premier din istoria Ungariei, ci și cel mai longeviv actual șef de stat ales democratic din Uniunea Europeană. Dacă înainte de 2022 a fost considerat oaia neagră printre liderii europeni din cauza repetatelor încălcări ale statului de drept și a independenței justiției, după invazia rusă din Ucraina a devenit repede principala piedicăîn eforturile europene de ajutorare a Ucrainei. Pe plan intern, Orbán s-a folosit de război pentru a-și construi o imagine de luptător pentru pace și protector al națiunii, iar pe plan extern a condiționat ajutoarele financiare destinate Ucrainei pentru a debloca o parte din sumele destinate Ungariei, utilizând dreptul de veto ca principala monedă de șantaj.
Totodată, Ungaria este singura țară din UE care a menținut constant o strânsă relație diplomatică cu Rusia după începutul războiului.
În eventualitatea unei schimbări de regim la Budapesta Vladimir Putin ar pierde cel mai puternic aliat și principalul agent perturbator din Uniunea Europeană tocmai într-un moment în care economia Rusiei dă semne de oboseală și trupele rusești nu mai avansează pe front.
Ieri aș fi spus că o resetare a jocului politic în Ungaria ar putea redefini capacitatea Uniunii de ajutorare a Ucrainei și ar putea contribui decisiv la înfrângerea Rusiei, dar azi îl vedem pe premierul slovac Robert Fico promițând că va bloca el fondurile destinate Ucrainei, dacă Viktor Orbán pierde alegerile parlamentare din 12 aprilie.
Ruxandra Hurezean: Dacă actualul premier Viktor Orbán ar pierde alegerile, cât de reală ar fi schimbarea de direcție politică, având în vedere controlul extins al rețelelor economice și instituționale despre care vorbiți?
Márton Attila: Trebuie să vă mărturisesc că, spre deosebire de alte persoane, sunt puțin mai sceptic legat de șansele unei schimbări radicale a direcției politice nu doar din cauza controlului extins al instituțiilor și al rețelelor economice. Această situație trebuie analizată din cel puțin două perspective: din cea a trecutului politic și cel al viitorului politic.
Nu este deloc ușor să înșirăm toate metodele prin care Fidesz a acaparat puterea absolută în stat. Ne aflăm la sfârșitul celui de-al patrulea mandat consecutiv în care guvernarea Fidesz-KDNP a avut o majoritate de 2/3 în Parlamentul Ungar, necesară pentru schimbarea Legii Fundamentale a Ungariei. Printre aceste modificări regăsim limitarea puterii Curții Constituționale și anularea unor decizii anterioare ale Curții, extinderea posibilității de guvernare prin decrete (ordonanțe de urgență) și declararea mai facilă a stării de urgență (care, de altfel, a fost menținută aproape constat de la începutul pandemiei de coronavirus), și modificarea regulilor electorale și de mass-media.
La asta se adaugă externalizarea deciziilor politice în fundații de interes comun (spre exemplu, în cazul universităților, dar nu numai), ai căror curatori sunt numiți pe termen nelimitat sau foarte lung și a căror revocare este extrem de dificilă și concentrarea enormă de capital în mâna unor oligarhi.
Crearea Sistemului Național de Cooperare (Nemzeti Együttműködés Rendszere, NER) nu este altceva decât instituționalizarea corupției prin contracte cu statul, prin care banii din buget sunt vărsați în buzunarele camarilei de partid. Cel mai bogat ungur, Lőrinc Mészáros, are o avere estimată egală cu 2% din PIB-ul Ungariei și este un jucător dominant în mai multe sectoare economice: construcții, energie, mass-media, agricultură și sistemul bancar.
În cazul pierderii alegerilor, noul premier al Ungariei s-ar putea confrunta cu blocaje generate artificial în toate aceste domenii și exacerbate în cele 450 de titluri de media ale „noii Opoziții”. Doar ca exemplu, îmi imaginez un scenariu în care firmele de construcții din portofoliul lui Mészáros ar câștiga licitații de infrastructură mare pe care nu le-ar finaliza, iar eșecul ar fi imputat de mass-media ostilă guvernării conduse de Péter Magyar. În asemenea condiții șansele de a avea o guvernare de succes și câștigarea unui al doilea mandat sunt puternic îngreunate.
Pe de altă parte, și Péter Magyar din „pisica” Fidesz s-a născut, deci probabil tot „șoareci mănâncă”.
Atât Orbán, cât și Magyar promovează o politică externă suveranistă, anti-imigrare, ambii au un discurs populist împotriva elitelor politice corupte, ambii se adresează unui electorat conservator de dreapta.
Această asemănare este, de altfel, principala problemă a Fidesz-ului în aceste alegeri: după ce a construit timp de un deceniu în cadrul electoratului arhetipul inamicului politic liberal, de stânga, inclusiv față de minorități etnice sau sexuale, pro-european și pro-ajutorare a Ucrainei, nu reușește să lipească aceste etichete de Péter Magyar și partidul Tisza. Un exemplu recent este faptul că Péter Magyar nu i-a sărit în apărarea președintelui (ucrainean Volodimir) Zelenski în disputa cu Orbán, deși propaganda de stat a încercat din răsputeri să-i conecteze.
Cu toate că sper să nu am dreptate în această privință, chiar și dacă nu va fi o schimbare de direcție politică majoră, o resetare a jocului politic este mai mult decât necesară.
Ruxandra Hurezean: Ați menționat că opoziția condusă de Péter Magyar ar avea dificultăți în reformarea statului fără o majoritate calificată. Care ar fi cele mai mari obstacole instituționale în cazul unei victorii a opoziției?
Márton Attila: Intențiile oneste și motivația nu sunt de ajuns pentru schimbarea peste noapte a unui regim care a avut atât resursele, cât și susținerea politică pentru a se consolida și a se infiltra pe toate palierele și nivelele instituționale. Fără o majoritate de 2/3 în Parlament, potențiala viitoare guvernare Tisza nu va putea corecta peticeala constituțională efectuată de Fidesz în ultimii șaisprezece ani: sistemul este construit în așa fel încât oamenii numiți pe diverse funcții de Fidesz să aibă mandate lungi și revocarea lor să fie aproape imposibilă.
Judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General și curatorii fundațiilor care controlează o mare parte din serviciile publice, toți numiți de Fidesz, nu vor putea fi schimbați din funcție.
Ultima modificare a Legii Fundamentale din decembrie 2025 a ranforsat poziția președintelui republicii, făcând imposibilă suspendarea acestuia fără acordul Curții Constituționale, și a eliminat posibilitatea guvernării prin decrete în perioade de stare de urgență. Chiar și dacă aceste obstacole instituționale ar fi îndepărtate, presa și conglomeratele economice rămân în mâna oligarhilor arondați Sistemului Național de Cooperare. Acesta ar trebui să fie un aviz pentru noi când vorbim de necesitatea finanțării civice a presei independente!
Cred că singura șansă de reușită a lui Péter Magyar constă în aderarea rapidă la Parchetul European (ceea ce a și promis că va face) și anchetarea de urgență a marilor corupți de către procurori europeni independenți, întărirea presei neaservite regimului Orbán prin programe de finanțare și suport legislativ și expunerea cazurilor de corupție din instituțiile statului.
Ruxandra Hurezean: Cum este perceput acest scrutin în rândul comunității maghiare din România care are drept de vot în Ungaria?
Márton Attila: Divizarea noastră în bule face această întrebare greu de răspuns. Fie mobilizarea se întâmplă offline, fie este o campanie mult mai plictisitoare decât la ce mă așteptam. Pe platformele sociale cuțitele sunt ascuțite, au apărut peste noapte câteva pagini de propagandă, similare cu Megafon în Ungaria, care par să ducă greul campaniei. Utilizatorii care susțin regimului Orbán sunt foarte vocali, dar nu știm cât se traduce din asta în voturi propriu-zise.
Liderul UDMR, Hunor Kelemen, a declarat că îl susține fără rezerve pe Viktor Orbán, dar după eșecul propunerii și susținerii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale și șifonarea imaginii organizației după protestele legate de creșterea taxelor locale din Secuime cred că este foarte reticent să parieze din nou pe calul perdant. Dacă ne-am uita doar la postările recente ale parlamentarilor UDMR, nici nu am știi că sunt alegeri în Ungaria…
Ruxandra Hurezean: Cât de mare este, în realitate, influența votului diasporei maghiare din Transilvania asupra rezultatului final al alegerilor?
Márton Attila: Importanța votului diasporei maghiare din Transilvania este extrem de exagerată și de presa din România, dar și de o anumită parte a presei de opoziție din Ungaria. Mă pufnește râsul când aud enunțuri ca „90% din maghiarii din Transilvania votează cu Viktor Orbán”. Da, văd șanse ca și la aceste alegeri 90% din maghiarii care vor participa la scrutin să voteze cu Viktor Orbán, dar asta este o manipulare grosolană a realității.
Din cei puțin peste 1 milion de cetățeni de etnie maghiară din România doar în jur de 60% au dublă cetățenie, și doar o parte din aceștia se înregistrează pentru vot prin corespondență. Conform unei analize recente publicate pe Transtelex, la alegerile din 2022 doar 195.555 persoane s-au înregistrat din România, asta rezultând în 150-160.000 de voturi valabil exprimate. Deci adevărul este că acel 90% din voturi valabil exprimate reflectă opinia a mai puțin de 20% din maghiarii din Transilvania. Voturile noastre echivalează cu un singur mandat din cele 199 din Parlamentul Ungariei.
Beneficiul real pentru Fidesz constă în construcția imaginii de întregitor al națiunii virtuale, partidul care unește etnicii maghiari indiferent de granițele. Asta, și posibilitatea utilizării Transilvaniei pentru externalizarea capitalului național, dacă vrem să folosim o expresie pompoasă pentru spălarea banilor contribuabililor din Ungaria.
Ruxandra Hurezean: Politicile guvernului Orbán au oferit sprijin financiar consistent comunităților maghiare din afara granițelor. Cum credeți că acest lucru influențează opțiunile electorale ale maghiarilor din România?
Márton Attila: Opinia mea este că orice stat trebuie să își sprijine financiar comunitățile din diaspora. Atât maghiarii din Transilvania, cât românii din diaspora noastră trebuie să beneficieze de ajutorul statelor lor de proveniență pentru a-și păstra cultura, identitatea, tradițiile și drepturile minoritare. Principial, nu văd nicio problemă cu asta. Problema este când fondurile sunt împărțite într-un mod viciat, netransparent, fără o competiție și o evaluare de fezabilitate reală, sau în baza cumetriilor politice. Comunitatea maghiară din Transilvania a avut, indubitabil, de câștigat atunci când Guvernul Ungariei a construit sau a reabilitat școli, biserici și clădiri de patrimoniu. Asta nu are cum să nu îi aducă un grad ridicat de susținere partidului lui Viktor Orbán, mai ales când o parte a opoziției politice militează pentru privarea diasporei de dreptul la vot. Ar fi, totuși, interesant de știut care sunt firmele care au realizat aceste lucrări și cum au fost ele selectate, și nu ar strica să amintim faptul că deși Guvernul Ungariei a plătit pentru reabilitare, costurile de funcționare sunt plătite de către Guvernul României.
În ultimii ani, fondurile guvernamentale au fost utilizate pentru construcția de stadioane și baze sportive sau au ajuns la firme private care și-au construit hoteluri de lux, după cum relevă și un raport publicat de pagina de știri Átlátszó Erdély (Transilvania Transparentă) în colaborare cu Egyenlőbb Erdélyért Egyesület (Mișcarea pentru Transilvania Egalitară).
Datorită lipsei de transparență, nu știm cum au fost selectate spre finanțare aceste proiecte și nu știm nici lista beneficiarilor.
Ruxandra Hurezean: Dacă opoziția ar ajunge la putere, există riscul ca aceste programe economice și culturale pentru diaspora maghiară să fie reduse sau reformate?
Márton Attila: Reducerea sprijinului financiar pentru diaspora maghiară de către un viitor guvern condus de Péter Magyar este, așa cum ar fi de așteptat, o parte centrală din retorica de campanie a Fidesz.
Péter Magyar a promis că nu va diminua aceste fonduri, dar că va face mai trasparentă utilizarea lor odată ajuns la guvernare. De altfel, cred că și asta ține de strategia lui politică: electoratul este deja bine antrenat prin sloganurile anterioare, deci nu trebuie să spună lucruri foarte diferite de Orbán, ci doar să fie o față nouă și să promită devoalarea corupției regimului actual. Se spune în politică nu merită să încerci să-ți imiți adversarul pentru că nu poți bate originalul, dar dacă originalul este obosit și expirat…
Ruxandra Hurezean: Cum ar putea afecta rezultatul alegerilor relația dintre Budapesta și comunitățile maghiare din Transilvania pe termen lung?
Márton Attila: Dacă Fidesz câștigă alegerile și Viktor Orbán își asigură încă un mandat în fruntea Ungariei, probabil va urma o epurare a intelectualității care s-a răzvrătit împotriva lor, atât în instituțiile din Ungaria, cât și în cele din Transilvania.
Egyenlőbb Erdélyért Egyesület, o organizație de activiști civici și experți din care fac și eu parte, consideră că o eventuală schimbare de regim la Budapesta ar crea premisele redefinirii relației dintre ungurii din Ungaria și maghiarii din Transilvania. Am formulat o listă cu 11 cerințe, printre care solicităm păstrarea fondurilor alocate pentru diaspora maghiară dar împărțirea acestora într-un mod echitabil, transparent și predictibil, sprijinirea incluziunii sociale în educația minoritară, și sprijinirea presei transilvănene independente.
Cred că este imperios necesar să ieșim din acest sistem feudal pe bază de loialitate, pe care le-au construit în jurul nostru reprezentanții aleși ai comunității maghiare din Transilvania cu scopul de a beneficia de parteneriatul și fondurile asigurate de Fidesz.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
