Muntenegru este țara care conduce „clasa candidaților” la aderare la UE. Ucraina, și la pachet R. Moldova, speră să fie acceptate cât mai repede, ideal până în 2028, totul pe fundalul războiul de agresiune început de Rusia împotriva țării vecine în februarie 2022.
A apărut însă un nou candidat, de data aceasta s-ar putea spune ca reacție la ofensiva (declarativă) a președintelui american Donald Trump la adresa Groenlandei, cea mai mare insula arctică, regiune autonomă din Regatul Danemarca, pe care Trump ar vrea să o controleze. Într-un lung și de multe ori ilogic discurs la Forumul Economic Internațional de la Davos, la începutul anului, Trump a explicat din nou interesul strategic al SUA în Groenlanda…care însă s-a schimbat, pe parcurs, în Islanda.
Beneficiile aderării la Uniunea Europeană într-un moment de „turbulențe geopolitice” devin tot mai evidente, a spus ministra de Externe a Islandei, Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, într-un interviu cu Politico.
„Este, de asemenea, foarte important pentru companiile și industriile noastre să le oferim protecție și siguranță în interiorul Uniunii.”
Islanda ar avea de câștigat din aderarea la UE atât din punct de vedere economic, cât și al securității, a spus Þorgerður. „Avem mereu o inflație și rate ale dobânzilor mai ridicate decât alte țări europene. În plus, economia este dominată de prea multe monopoluri.”
În același timp, și Uniunea Europeană ar beneficia de aderarea Islandei, a adăugat ea, având în vedere poziția geostrategică importantă și nivelul ridicat de prosperitate al țării.
Un drum mai complicat spre UE și peștii
Islanda ar putea încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană în „aproximativ un an și jumătate” și ar putea deveni al 28-lea stat membru al blocului, a mai spus ministra Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir.
Islanda va organiza pe 29 august un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE, suspendate anterior. Un sondaj recent realizat de Gallup indică o competiție strânsă: 52% dintre respondenți susțin reluarea negocierilor, în timp ce 48% se opun.
„Uneori nu trebuie să te lași condus de sondaje, ci să conduci tu însuți”, a mai spus Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir, lidera partidului pro-european Viðreisn.
Islanda este deja membră a Zonei Economice Europene și face parte din spațiul Schengen de liberă circulație, ceea ce înseamnă că o mare parte din legislația europeană este deja aplicată în țară. Din acest motiv, „procesul nu ar fi atât de complicat pentru noi” și negocierile ar putea fi încheiate relativ rapid, dacă alegătorii votează pentru reluarea discuțiilor, a explicat ministrul.
Totuși, ea a avertizat că „cea mai mare problemă va fi, desigur, pescuitul”.
Citeșe și: Comisia Europeană pledează pentru un pescuit rațional: macroul este acum în pericol
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în contextul unei crize financiare severe, însă a suspendat negocierile în 2013 din cauza unui conflict privind politica în domeniul pescuitului și a schimbării situației economice. Cererea a fost retrasă oficial în 2015.
Până la suspendarea negocierilor, Reykjavík închisese 11 dintre cele 33 de capitole de negociere – un prag pe care Muntenegru l-a depășit abia în ultimele luni.
Ministra de Externe a Islandei a avertizat însă că, chiar dacă islandezii votează în august pentru reluarea negocierilor, va fi necesar încă un referendum după încheierea acestora pentru a aproba aderarea propriu-zisă.
Citește și: Kaja Kallas cu ochii spre Ucraina: extinderea UE trebuie accelerată
Oricum, experimentul Islanda, dacă se concretizează, va fi un argument în plus pentru „mecanismul integrării inverse”, promovat de actuala Comisie Europeană pentru a asigura admiterea Ucrainei (și implicit a R. Moldova) în UE înainte de următoarele alegeri europene.
(Sursa foto: visiticeland.com)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
