Întâlnirea informală de ieri a liderilor europeni a durat mai mult decât s-a anticipat. Șefii de stat au discutat o serie de probleme privind securitatea aeriană, extinderea UE, sancțiunile aplicate Rusiei, etc. În ciuda ambițiilor, rezultatele lasă de dorit, relatează Politico.
Întrunirea s-a încheiat, cu întârzierile de rigoare, la ora 19:00, pentru ca participanții să se poată prezenta la dineul organizat de familia regală daneză.
Mai trebuie menționat că, fiind sub forma unei întâlniri informale, summit-ul nu va avea urmări legale. Acesta va fi urmat de un summit la Bruxelles pe 23-24 octombrie 2025.
Apărarea
Unul dintre subiectele cele mai urgente a fost apărarea europeană, în situația în care America devine din ce în ce mai dezinteresată de valoarea strategică a continentului, iar dronele rusești au pătruns în spațiul aerian NATO de mai multe ori în ultima vreme.
Unul dintre principalele proiecte a fost construcția unui „Zid Anti-Dronă” care ar fi urmat să funcționeze sub tutela Comisiei Europene.
În ciuda acestei propuneri, liderii europeni au fost reținuți în privința ideii. Surse citate de T-Online au declarat că Președintele Franței, Emmanuel Macron, Cancelarul Germaniei Friedrich Merz, și Premiera Italiei, Giorgia Meloni, preferă să ia decizii de apărare prin dialog cu statele membre UE, în defavoarea Bruxelles-ului.
Politico a indicat că acest scepticism al țărilor puternice europene (Franța și Germania) denotă și o dorință a statelor membre de a-și menține o anumită putere decizională, ele nefiind dispuse să predea prea multe atribuții de apărare Comisiei.
Chestiunea apărării a fost adusă în discuție și de premierul grec Kyriakos Mitsotakis, care a subliniat că securitatea Uniunii nu este limitată la flancul estic. Acesta a atras atenția asupra problemelor din sud, în principal migrația și instabilitatea din zona mediteraneană, pe care le-a legat de discuția privind apărarea UE, relatează Tovima.
Războiul Ruso-Ucrainean
Liderii europeni nu au reușit să găsească o soluție nici pentru utilizarea activelor rusești înghețate. Propunerea de a folosi cele 140 de miliarde de euro care au fost înghețate după invazia rusă din 2022 ca ajutor pentru Ucraina s-a lovit de mai multe probleme practice.
Pentru a asigura că Uniunea nu expropriază compania Euroclear din Belgia care deține aceste active, Bruxelles-ul a propus o strategie prin care Comisia ar urma să ia cu împrumut acea sumă, pe care o va acorda, la rândul său, ca împrumut Ucrainei. Kievul ar urma să ramburseze suma după ce Rusia ar plăti despăgubirile de război, fapt care i-ar permite Comisiei să achite suma la Euroclear.
Există două probleme aici. În primul rând, pentru a asigura funcționarea acestui plan, sancțiunile aplicate Rusiei ar trebui să fie reînnoite periodic. În caz contrar, banii ar putea reveni la Federația Rusă, iar Comisia ar rămâne îndatorată la Euroclear. Reînnoirea sancțiunilor depinde foarte mult de unanimitate, care se lovește de veto-ul Budapestei.
A doua problemă este legată de legalitatea strategiei. Deși planul ar oferi o cale de ocolire a legilor privind exproprierea, guvernul belgian a ridicat obiecții. Premierul Bart de Wever a atras atenția că o astfel de acțiune trebuie asigurată legal, altfel țara sa ar putea suferi repercusiuni în instanță din partea Rusiei.
În privința intrării Ucrainei în UE, persistă chestiunea veto-ului maghiar. Acest veto ar afecta nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova, întrucât cele două vor adera împreună. Președintele Consiliului, Costa, a propus o soluție prin înlocuirea deciziei prin unanimitate cu majoritate calificată. Aici, Orban a fost susținut de mai multe state europene care doresc să blocheze prin veto intrarea anumitor candidați. Așa cum Grecia este opusă intrării Turciei, Croația se opune aderării Serbiei, etc.
Astfel, procesul decizional va rămâne neschimbat.
Cererile Germaniei
Cancelarul Friedrich Merz anunțase că va înainta o serie de propuneri. Acestea sunt legate de un proces de dereglementare a pieței, sub pretextul diminuării birocrației și a reînvigorării economice.
Programul summit-ului nu i-a permis cancelarului aceste chestiuni, întrucât a fost axat pe Apărare și Războiul din Ucraina. Conform Politico, retorica sa este, mai degrabă, adresată audienței germane, întrucât Merz se confruntă cu o popularitate redusă în rândul electoratului.
Citește și: Criză la Washington. Paralizia bugetară a cuprins guvernul SUA
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă foto: Mette Frederiksen/Facebook
