Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat constiuit și va coordona un grup de lucru dedicat conturării viitorului instituției până în anul 2040. Inițiativa urmărește dezvoltarea unor strategii de foresight pentru extinderea rolului decizional al Parlamentului și consolidarea încrederii publice în cadrul Uniunii.
Pe scurt
- Victor Negrescu coordonează noul Grup de Lucru al Biroului privind Viitorul Parlamentului European, un rol deținut anterior, în urmă cu 15 ani, de secretarul general.
- Grupul folosește o metodologie de „foresight” pentru a analiza scenarii privind evoluția instituției în următoarele două decenii.
- Obiectivele cheie includ creșterea rolului decizional al Parlamentului, reforma circumscripțiilor electorale și menținerea statutului de cea mai de încredere instituție a UE.
Negrescu: Dorim să menținem nivelul înalt de încredere al oamenilor în Parlamentul European
„Scopul acestui grup de lucru este să reflecteze la viitorul acestei instituții, perspectiva anului 2040,” a explicat Victor Negrescu într-o declarație pentru 2eu. El a descris inițiativa ca fiind „o abordare de tip foresight (previziune) de creionare a tot ce înseamnă evoluția instituției.”
Vicepreședintele a subliniat necesitatea de a proteja poziția instituției în fața cetățenilor: „Parlamentul European în prezent este instituția europeană care beneficiază de cea mai mare încredere în rândul populației și noi ne dorim să menținem această încredere și să creștem rolul Parlamentului European în procesul decizional al Uniunii Europene.”
Modul de operare
Grupul de lucru, care se reunește cu ocazia fiecărei sesiuni plenare, implică reprezentanți ai tuturor grupurilor politice și colaborează cu experți în cercetare pentru a dezvolta diverse scenarii.
Agenda acoperă o gamă largă de subiecte, de la relațiile interinstituționale și comunicarea cu cetățenii, până la potențiala extindere a UE.
„Temele pot varia… de la modul în care Parlamentul European se raportează la parlamentele naționale până la, de exemplu, posibilitatea de a merge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene,” a detaliat Negrescu.
Discuțiile privind reformele structurale nu sunt excluse
El a menționat, de asemenea, că problemele structurale sunt pe masă.
„Trebuie să ne raportăm, de exemplu, dacă se va extinde Parlamentul European, dacă vor fi schimbări în ceea ce înseamnă circumscripțiile eurodeputaților. Unii sunt aleși la nivel regional, alții la nivel național.”
Semnificația ocupării conducerii grupului de lucru de către un politician român
Negrescu a evidențiat importanța faptului că un europarlamentar român conduce o astfel de reformă structurală, notând acest lucru ca un semn al profilului tot mai matur al țării la Bruxelles.
„Pentru mine, ca vicepreședinte al Parlamentului European, este o responsabilitate importantă,” a spus el.
„Cred că e un motiv suplimentar de mândrie că, iată, eurodeputații români pot gestiona subiecte atât de importante, zic eu, pentru viitorul unei instituții europene. Asta înseamnă că noi, deputații români, am reușit să acumulăm mai multă influență în această instituție.”
Grupul își propune să prezinte o primă parte de analiză până în toamna anului 2026.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
