Războiul din Iran, izbucnit acum mai bine de săptămână, odată cu bombardamentele concertate ale Statelor Unite și Israelului, a aruncat nu numai prețul carburanților în aer (a se vedea prețul la pompă). Dar și unele din premisele pe care se baza politica internațională, și în primul rând cea a Uniunii Europene, în ultimii ani: invazia rusă în Ucraina nu este acceptabilă, Moscova este sancționată acolo unde doare financiar cel mai tare, exporturile energetice.
Uniunea Europeană se desparte nu numai de sursele rusești de energie fosilă (North Stream 1 și 2), dar și de energia nucleară, pentru a sprijini trecerea spre sursele alternative de energie.
Marți, președintele american Donald Trump declara că va ridica sancțiunile împotriva exporturilor ruse de petrol și gaze, pentru a tempera creșterea prețurilor. Ungaria și Slovacia amenință Ucraina cu blocarea ajutorului financiar promis de UE dacă nu reia tranzitul de țiței rusesc prin conducta Drujba (pentru care au oricum o dispensă de la Washington). Iar Ursula von der Leyen, fostă ministră în cabinetele cancelarei germane Angela Merkel si astăzi președintă a Comisiei Europene, vorbește despre renașterea energiei nucleare în UE. Energie nucleară la care fiziciana Angela Merkel a renunțat după catastrofa de la Fukushima, Japonia, din 2011.
Reuniunea de la Paris
Pe fondul creșterii accentuate a prețurilor la petrol și gaze provocate de războiul din Iran, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Europa are nevoie de o „renaștere a energiei nucleare”. Propunerea a fost însă întâmpinată cu rezerve în Germania, unde ministrul Mediului și cancelarul au reafirmat angajamentul față de renunțarea la energia atomică.
Vorbind la al doilea summit internațional dedicat energiei nucleare, organizat la Boulogne-Billancourt, lângă Paris, von der Leyen a spus că reducerea rolului energiei nucleare în mixul energetic european a fost „o greșeală strategică”. Potrivit acesteia, Europa a renunțat la „o sursă de energie fiabilă, accesibilă și cu emisii reduse”.
Președinta Comisiei a amintit că în 1990 aproximativ o treime din electricitatea UE provenea din energie nucleară, în timp ce astăzi ponderea a scăzut la aproximativ 15%. În contextul scumpirilor recente ale energiei, Uniunea ar trebui să încurajeze din nou investițiile în sectorul nuclear pentru a asigura o aprovizionare stabilă și compatibilă cu obiectivele climatice.
Accent pe reactoarele nucleare mici
Von der Leyen a anunțat o nouă strategie europeană pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), o tehnologie considerată mai flexibilă și mai rapid de construit decât centralele nucleare tradiționale.
Obiectivul Comisiei este ca această tehnologie să devină operațională în Europa la începutul anilor 2030. Pentru a accelera proiectele, regulile ar urma să fie armonizate la nivel european, iar cooperarea între statele membre să fie consolidată.
Comisia propune și mobilizarea unor noi resurse financiare pentru sector. Bruxellesul ar urma să ofere o garanție de 200 de milioane de euro, finanțată din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, pentru a reduce riscurile investițiilor în reactoare modulare mici și pentru a atrage capital privat.
Citește și: Criza din Iran: „Scumpirile emoționale” la gaze ajută bugetul României
Critici din Germania
Propunerea a fost criticată de ministrul german al Mediului, Carsten Schneider, care a calificat inițiativa drept „o strategie orientată spre trecut”. El a subliniat că Germania va continua politica de renunțare la energia nucleară.
„Faptul că nucleul acestei strategii îl reprezintă noi subvenții pentru centrale nucleare spune totul”, a declarat Schneider, adăugând că tehnologia rămâne una riscantă și costisitoare, în timp ce energiile regenerabile sunt mai ieftine și mai sigure.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, la rândul său, că înțelege argumentele prezentate de von der Leyen, însă a subliniat că decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară este definitivă.
„Nu cred că vă surprinde dacă spun că împărtășesc personal evaluarea doamnei von der Leyen. Totuși, guvernele anterioare au decis ieșirea din energia nucleară, iar această decizie este ireversibilă”, a spus Merz, într-o conferință de presă comună cu premierul ceh Andrej Babiš.
El a adăugat că Berlinul se va concentra pe politica energetică actuală, bazată în principal pe dezvoltarea surselor regenerabile.
Citește și: Industrial Accelerator Act: ambițiile Uniunii Europene întâmpină rezistență
Proiectul experimental de la Doicești
România vrea să devină prima țară din Europa care construiește o centrală SMR comercială, la Doicești, județul Dolj.
Proiectul de la Doicești ar urma să folosească tehnologia NuScale Power, dar aceasta nu a fost încă implementată într-o centrală operațională.
În 2023, proiectul SMR pilot din SUA – Idaho National Laboratory, unde urma să fie construit primul reactor NuScale – a fost anulat după creșterea costurilor, alimentând temerile că tehnologia nu ar fi încă matură economic.
În 12 februarie 2026, acționarii companiei de stat Nuclearelectrica au aprobat oficial Decizia Finală de Investițiepentru proiectul SMR de la Doicești.
Această decizie marchează trecerea proiectului din faza de proiectare și evaluare în etapa de implementare și pregătire pentru construcție.
Costul estimat este de aproximativ 4,9 miliarde euro pentru întreaga centrală. Primul reactor ar urma să fie pus în funcțiune la sfârșitul deceniului sau începutul anilor 2030.
(Sursa foto: Comisia Europeană / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
