România, alături de toate țările fost comuniste din UE (cu excepția Estoniei) dar și de Grecia, Spania și Italia protestează împotriva intențiilor președintei Comisiei Europene de a schimba dramatic structura si modul de distribuire a fondurilor de coeziune regională în viitorul buget pe șapte ani al UE, care trebuie prezentat în două săptămâni.
Într-o scrisoare scurtă, de numai o pagină, trimisă președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, si obținută de Poltico, cele 14 state semnatare o avertizează să nu reducă finanțarea pentru coeziune destinată regiunilor mai sărace. Este vorba de aproape 400 de miliarde de euro, din viitorul buget pe șapte ani.
„(…) doar un buget clar și solid și o metodologie de alocare bazată pe nevoile regiunilor (…) vor asigura unitatea pe termen lung, competitivitatea și convergența între regiunile UE”, se arată în scrisoare.
Toate regiunile din UE sunt eligibile pentru finanțare din politica de coeziune, dar există țări întregi ca Danemarca, Suedia sau Olanda care nu au acces direct la fondul de coeziune, gândit pentru regiuni cu un PIB/capita sub 90% din media UE.
Citește și: Cu ochii la alegerile parlamentare: summit de excepție UE – R. Moldova, la Chișinău
Regiunile din România….
Toate cele opt regiuni de dezvoltare din România primesc ajutoare din fondul de coeziune (și nu numai), în cuantumuri însă diferite, în funcție de gradul lor de dezvoltare. Șase sunt considerate slab dezvoltate, una (Vest) în tranziție și numai București-Ilfov intră în categoria regiunilor dezvoltate.
România are alocate în total circa 31 miliarde de euro pentru întreaga perioadă 2021–2027, iar ritmul de absorbție regională era de aproximativ 3,2% până la finalul lui 2024.
Toate regiunile UE sunt eligibile pentru finanțare din politica de coeziune, dar regiunile mai dezvoltate primesc sume mult mai mici și pentru obiective mai restrânse.
Nu comasare, nu centralizare
Mai multe guverne, europarlamentari și grupuri de lobby se opun ferm planului Comisiei de a comasa fondurile agricole cu cele regionale – care împreună reprezintă aproximativ două treimi din bugetul de 1.200 de miliarde de euro al UE – într-un singur „buzunar” național pentru fiecare stat membru.
Executivul UE a apărat ideea sistemului nou, argumentând că ar duce la simplificare și o utilizare mai eficientă a banilor europeni.
Criticii se tem însă că noul sistem va spori puterea guvernelor naționale în detrimentul regiunilor, care până acum au avut un rol central în gestionarea acestor fonduri locale.
Există și temerea că unificarea fondurilor este de fapt și o metodă mascată de a reduce cheltuielile, remarcă Politico, citând-o pe Kata Tüttő, președinta Comitetului European al Regiunilor.
Semnatarii scrisorii i-au mai transmis lui von der Leyen că politica de coeziune trebuie să „reflecte diferențele de dezvoltare dintre regiuni.”
De la lansarea programului european de finanțare regională în anii 1970, cea mai mare parte a banilor a fost alocată direct de la Bruxelles către regiunile mai sărace ale UE.
Dar temerile cresc că acest sistem ar putea fi schimbat radical, iar alocarea banilor ar ajunge să fie decisă de guvernele naționale, în locul Comisiei Europene.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Comisia Europeană / Facebook)