Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus extinderea rolului unor misiuni europene precum ASPIDES către o coordonare maritimă comună mai sofisticată și a legat această repoziționare de relansarea relației UE cu Siria, de securitatea navigației prin Strâmtoarea Hormuz și de noi parteneriate geopolitice cu statele din regiune.
Uniunea Europeană vrea să treacă dincolo de managementul reactiv al crizelor din Orientul Mijlociu și să construiască o coordonare maritimă comună mai avansată, în paralel cu o cooperare structurală în domeniul apărării și cu relansarea relației cu Siria, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Nicosia. Într-un punct de presă susținut alături de parteneri din regiune, ea a spus că libertatea deplină și permanentă de navigație prin Strâmtoarea Hormuz, fără taxe, trebuie să facă parte din orice soluție durabilă de securitate și că UE este pregătită să își aprofundeze parteneriatele geopolitice în regiune.
Pe scurt
1. Ursula von der Leyen propune extinderea rolului unor misiuni europene precum ASPIDES dincolo de simpla protecție, către o coordonare maritimă comună mai sofisticată.
2. UE cere restabilirea deplină și permanentă a libertății de navigație prin Strâmtoarea Hormuz, fără taxe.
3. Președinta Comisiei spune că UE a propus reluarea Acordului de cooperare UE-Siria și că în două săptămâni va avea loc primul dialog politic la nivel înalt UE-Siria.
4. Von der Leyen propune și o cooperare structurală pentru creșterea producției de apărare în fața proliferării dronelor și rachetelor.
5. UE spune că a livrat Libanului peste 250 de tone de ajutor prin șase zboruri umanitare, ca parte a unui pachet de 100 de milioane de euro.
În intervenția sa, von der Leyen a spus că întâlnirea de la Nicosia cu partenerii din Orientul Mijlociu a avut ca punct de plecare prelungirea armistițiului dintre Statele Unite și Iran și încetarea focului dintre Liban și Israel. Potrivit acesteia, obiectivul comun nu este doar menținerea unei pauze temporare, ci negocierea unui sfârșit durabil al războiului. În această logică, ea a insistat că libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz trebuie restabilită în mod complet și permanent și că orice acord de pace va trebui să abordeze și programul nuclear și balistic al Iranului.
Președinta Comisiei a legat aceste evoluții de ideea unei securități indivizibile între Europa și Orientul Mijlociu. Ea a spus că stabilitatea în Golf și în Orientul Mijlociu nu poate exista câtă vreme Libanul rămâne în flăcări și a reiterat apelul pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Libanului. În același timp, a subliniat că o simplă pauză temporară nu este suficientă și că este nevoie de o cale permanentă către pace. Ca semn al continuității sprijinului european, von der Leyen a amintit că șase zboruri ale podului aerian umanitar al UE au livrat peste 250 de tone de ajutor, ca parte a unei asistențe umanitare europene în valoare de 100 de milioane de euro pentru populația libaneză.
În aceeași declarație, von der Leyen a făcut un pas mai departe și a propus explicit ca Uniunea să depășească reacția de criză și să își extindă ambiția operațională. Ea a spus că ar putea fi luată în considerare extinderea sferei unor misiuni precum Operațiunea ASPIDES, prin trecerea de la simpla protecție la o coordonare maritimă comună mai sofisticată. În plus, ea a afirmat că proliferarea masivă a dronelor și rachetelor este o realitate împărtășită de statele europene și de partenerii regionali și a propus crearea unei cooperări structurale pentru creșterea producției de apărare.
Această repoziționare este legată și de infrastructura strategică. Von der Leyen a spus că UE este pregătită să colaboreze cu statele din Golf pentru a diversifica infrastructura de export dincolo de blocajul unic reprezentat de Hormuz și a prezentat acest moment ca fiind favorabil pentru avansarea unor proiecte de conectivitate precum India–Middle East–Europe Economic Corridor, IMEC. În formularea sa, amenințările la adresa navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz au consecințe directe pentru economia europeană, inclusiv pentru activitatea industrială din state membre precum Belgia.
O altă componentă puternică a intervenției a vizat Siria. Von der Leyen a amintit că, în ianuarie, ea și președintele Consiliului European, António Costa, au anunțat la Damasc o nouă Parteneriat Politic cu Siria împreună cu președintele Ahmed al-Sharaa. Ea a spus că UE a propus la începutul săptămânii reluarea Acordului de cooperare UE-Siria, că în două săptămâni va avea loc primul dialog politic la nivel înalt dintre Uniunea Europeană și Siria și că acest proces deschide calea către un posibil viitor Acord de asociere. În aceeași logică, președinta Comisiei a afirmat că UE va continua să sprijine relansarea economiei siriene și reconcilierea societății.
Discursul a fost construit și în jurul ideii că parteneriatele UE cu statele arabe trebuie transformate în relații mai largi și mai strategice. Von der Leyen a lăudat rolul Egiptului și Iordaniei în căutarea unor soluții diplomatice la conflictele regionale și a spus că relațiile UE cu aceste țări se întăresc prin parteneriate strategice și cuprinzătoare, sprijinite de mari pachete de investiții. Ea a menționat și viitoarea primă conferință de investiții UE-Iordania, programată pentru mai târziu în cursul anului. În ceea ce privește statele din Golf, von der Leyen a afirmat că, după discuțiile de săptămâna trecută cu secretarul general al GCC, Jasem Mohamed Albudaiwi, parteneriatul trebuie să devină unul geopolitic mai larg, iar summitul UE-GCC de mai târziu din acest an ar trebui să servească acestui obiectiv.
În același timp, von der Leyen a pus accent și pe solidaritatea reciprocă. Ea a mulțumit statelor din Golf pentru sprijinul oferit la repatrierea în siguranță a cetățenilor europeni și a spus că Europa va ține minte acest sprijin. În această formulare, parteneriatul este prezentat nu doar ca un mecanism pentru gestionarea riscurilor de securitate și de energie, ci și ca o relație politică în care sprijinul circulă în ambele sensuri.
Ansamblul intervenției sugerează că Executivul european încearcă să lege într-un singur cadru strategic mai multe dosare care, până recent, erau tratate separat, securitatea maritimă, apărarea antidrone și antimissile, sprijinul umanitar pentru Liban, reconstrucția Siriei și proiectele de conectivitate euro-arabă. În acest fel, UE încearcă să transforme relația cu partenerii din Orientul Mijlociu dintr-o cooperare limitată la gestionarea urgențelor într-o arhitectură mai largă de securitate, investiții și influență geopolitică.
Declarația de la Nicosia vine într-un moment în care UE încearcă să răspundă simultan la impactul conflictelor din Orientul Mijlociu asupra securității maritime, energiei, cetățenilor europeni și stabilității regionale. În intervenția sa, Ursula von der Leyen prezintă aceste teme ca interdependente și argumentează că Europa nu mai poate rămâne doar în logica reacției la criză.
Prin referințele la ASPIDES, la producția de apărare, la Siria și la coridoarele de conectivitate, mesajul Comisiei sugerează o extindere a ambiției europene în Orientul Mijlociu. Nu mai este vorba doar despre diplomație și asistență umanitară, ci despre construirea unui cadru geopolitic mai larg, în care securitatea, comerțul, energia și parteneriatele politice sunt tratate împreună.
(Sursa foto: European Union)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
