Alegerile din România și fantomele trecutului fascist. Peste mai puțin de o lună urmează primul tur al alegerilor prezidențiale în România, iar la o săptămână distanță, pe 1 decembrie, cetățenii își vor vota reprezentanții din Camera Deputaților și Senat.
În contextul geopolitic actual, rezultatul electoral din acest an este esențial pentru „menținerea României pe calea ei, în mare parte pro-europeană, centristă”, existând pericolul abaterii de la acest traseu, caz în care „ar suna alarma la Bruxelles din cauza proximității strategice a țării de Ucraina și a rolului său ca economie cheie din sud-estul Europei”, scrie POLTICO.
În cursa pentru Cotroceni au intrat 14 candidați, însă nu există un favorit clar. În ordinea primită pe buletinele de vot, aceștia sunt: Elena Lasconi (USR), George Simion (AUR), Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL), Kelemen Hunor (UDMR), Mircea Geoană (candidat independent), Ana Birchall (candidat independent), Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru (ADN), Sebastian Constantin Popescu (PNR), Ludovic Orban (FD), Călin Georgescu (candidat independent), Cristian Diaconescu (candidat independent), Cristian Terheș (PNCR), Silviu Predoiu (PLAN).
Discursul extremist, caracteristică recurentă a politicii românești
Neîncrederea în marile partide și scandalurile cu iz de corupție din jurul acestora, inflația și impresia că România este irelevantă pe scena internațională au dus la ascensiunea partidelor extremiste. De departe, Diana Șoșoacă și SOS au fost cei mai înflăcărați promotori ai mesajului anti-UE, antisemit și pro-rus pe scena politică românească.
Lidera Partidului SOS a declarat: „Trăiască Legiunea și Căpitanul, care au fost uciși de aceeași putere evreiască care a acționat acum. Mareșalul Antonescu a fost un erou. Corneliu Zelea Codreanu, un erou”, a spus ea, potrivit POLITICO.
Sondajele de opinie arată un electorat care susține discursul SOS și AUR. Astfel, potrivit sondajului realizat de INSCOP pentru alegerile parlamentare, AUR ar obține 21,4% din voturi, iar SOS 8,1%, arată agerpres.
Aceste afinități ale cetățenilor pentru extremismul cu tentă naționalistă se explică astfel:
- „Singurul subiect de dezbatere care pătrunde în alegeri – dar nu doar în alegeri – este naționalismul sau fabricarea de non-probleme pentru a distrage atenția de la problemele reale din țară. Oamenii au crescut cu asta și au crescut să se aștepte la asta în politică”, a declarat Rufin Zamfir, expert în radicalism și probleme de securitate la GlobalFocus Center, pentru POLITICO.
Citește și: Ce ar trebui să voteze românii la alegerile prezidențiale?
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com/ Evyaa)
avem legi care sa combata antisemitismul dar nu se aplica Nu cumva sintem prea toleranti la personaje tip sosoaca ? intr-o tara europeana moderna o astfel de creatura este adusa la tacere rapid Pina cind sa o mai suportam pe ea si acolitii care ne vind rusiei SRI doarme sau e complice ???