La 18 ani de la summitul Alianței Nord-Atlantice organizat în România, fosta cancelară germană Angela Merkel își argumentează tot la București opoziția față de primirea Ucrainei și Georgiei în anticamera NATO.
Fosta cancelară germană Angela Merkel (2005-2021) și-a lansat la București volumul de memorii Libertate (Editura Litera), printr-un dialog cu jurnalistul și fostul ambasador Emil Hurezeanu. Discuția din sala arhiplină a Ateneului Român a durat o oră și jumătate și a atins punctele fierbinți ale carierei sale politice, de la relațiile complexe germano-ruse, la politica energetică a guvernelor Merkel, trecând prin criza europeană din anii 2008-2010, deciziile NATO privind Ucraina, migrația masivă din perioada războiului din Siria, anexarea Crimeei, pandemia de Covid.
Când a fost întrebată cum a primit declarația președintelui ucrainean după tragedia de la Bucea în care forțele ruse au omorât cu brutalitate aproape 500 de civili, inclusiv copii și femei, Merkel nu a avut niciun fel de ezitare să răspundă că nu are remușcări. Ea s-a opus în 2008 la summitul NATO de la București acordării Planului de Acțiune pentru Aderare (Membership Action Plan, MAP) pentru Ucraina și Georgia în ciuda insistențelor președintelui american George W. Bush. Fosta cancelară a lăudat curajul lui Volodimir Zelenski și nu s-a referit deloc la declarația lui de după Bucea: „Îi invit pe doamna Merkel și pe domnul Sarkozy să viziteze Bucea și să vadă la ce a dus politica de concesii față de Rusia în 14 ani.”
Ce s-a întâmplat la summitul NATO de la București din 2008
Angela Merkel a explicat amănunțit în memoriile ei ce s-a întâmplat la summitul de la București, dar a trasat și de pe scena Ateneului argumentele centrale ale opoziției sale în tandem cu președintele francez Nicolas Sarkozy.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: UE vrea să reformeze deciziile de politică externă. România, singura țară din Est care susține inițiativa
(FOTO: Inquam Photos / Alexandru Nechez)
