Ada Codău

20 ARTICOLE
Ada Codău este lector universitar dr. la Specializarea Jurnalism, Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), și printre temele sale de interes în cercetare se numără practicile jurnalistice în conținutul de presă scrisă și în mediul digital, fake-news-ul și studiile de gen. Predă, de asemenea, la programul de studii masterale Relații publice și dezvoltare interculturală din cadrul Facultății de Litere a UOC. Are o experiență de zece ani în presa din Constanța. De-a lungul timpului, a publicat texte în revistele „Dilema veche”, „Revista 22” și pe platformele coordonate de Fundația Freedom House România.Este – împreună cu Raluca Petre – evaluator al traducerii în limba română a manualului UNESCO „Jurnalism, fake news și dezinformare” (2021). Nu mai puţin important, a publicat mai multe articole ştiinţifice care problematizează, dintr-o perspectivă critică, discursul presei. Din 2024, Ada Codău este membră a European Sociological Association (ESA).

GRAND HOTEL REX, de la Carol al II-lea la Gigi Becali. Soarta unui monument istoric din zona zero a staţiunii Mamaia

La începutul acestui an, în presa centrală a apărut informaţia conform căreia Gigi Becali ar fi interesat de achiziţionarea Hotelului Rex din staţiunea Mamaia...

Primarul Constanței, Decebal Făgădău, promite că lucrările de punere în siguranță a Cazinoului se vor face în acest an

Primarul Constanţei, Decebal Făgădău, a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, că până pe data de 14 noiembrie, Ziua Dobrogei, municipalitatea se angajează să realizeze lucrările de conservare a Cazinoului. Tot joi, Cazinoul a fost a fost inclus de Europa Nostra pe lista celor mai periclitate situri din Europa în 2018 - #7MostEndangered.

Un monument de arhitectură din patrimoniul naţional moare sub privirile autorităţilor

Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, a anunţat, recent, că până la finalul lunii martie va fi cunoscut calendarul de restaurare a Cazinoului. Asta după ce constănţenii, dar nu numai îşi vor fi exprimat părerea, prin intermediul unui sondaj de opinie, cu privire la destinaţia pe care ar urma să o aibă clădirea-simbol a Constanţei la finalul restaurării. În vara anului 2017 s-au împlinit zece ani de când Cazinoul, monument de arhitectură, parte a patrimoniului naţional, inclus pe Lista Monumentelor Istorice, a fost lăsat în paragină. Un deceniu de când autorităţile locale şi centrale din mai multe guvernări şi legislaturi încearcă sau doar mimează salvarea uneia dintre puţinele clădiri istorice în stil Art Nouveau din România. Am vorbit cu primarul Constanţei despre soarta încă incertă a unei dintre cele mai frumoase clădiri din ţară.

Ordinul Arhitecţilor încearcă, de cinci ani, să strângă 200.000 de euro pentru salvarea Vilei Elena

Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) - Filiala Teritorială Dobrogea achiziţiona, în 2012, în Constanţa, o clădire de la începutul secolului XX, situată pe bulevardul Ferdinand numărul 75. Este vorba despre Vila Elena, construită în 1923. Terenul cumpărat de OAR Dobrogea are 633 mp şi două corpuri de clădire, cu o suprafaţă la sol de 236 mp. Aflată pe unul dintre cele mai importante bulevarde la Constanţei, Vila Elena este, la ora actuală, o ruină. Înainte de a fi achiţionat de Ordinul Arhitecţilor, imobilul era considerat, în ultimii ani, de locatarii blocurilor A5 şi A6, situate în imediata sa apropiere, un adevărat focar de infecţie. Deşi au trecut cinci ani de când OAR Dobrogea a cumpărat terenul, respectiv Vila Elena, până în prezent clădirea nu a fost restaurată. Mai mult, nici nu există vreun semn că lucrările de restaurare vor fi demarate prea curând.

Peste 200 de lucrări de artă de patrimoniu din colecţia de la Topalu riscă să iasă din circuitul muzeal românesc. Un război de aproape...

Aproape un deceniu. De atât timp durează războiul în instanţă pentru colecţia de lucrări de la Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă”, secţia din Topalu a Muzeului de Artă Constanţa. Este vorba despre 228 de lucrări de pictură, grafică şi sculptură. Sunt opere de artă semnate de Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Alexandru Ciucurencu, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Corneliu Baba, Octav Băncilă, Theodor Aman. Aşadar, o parte deosebit de importantă a artei plastice româneşti, lucrări clasate în categoria Tezaur a Patrimoniului Cultural Naţional Mobil. Lupta se duce între Mario Vintilă, urmaşul doctorului Gheorghe Vintilă, donatorul colecţiei de la Topalu, şi Muzeul de Artă Constanţa.

Ultima oră

AKTUAL24 | Grecia, principalul furnizor de nave pentru „flota din umbră” a Rusiei

Multe foste nave grecești navighează în „flota din umbră”...

SĂPTĂMÂNA ONLINE | Bărbier din Bistrița, prins în timp ce vindea droguri

Bărbier din Bistrița, prins în timp ce vindea droguri...

AKTUAL24 | Moscova începe construcția unui pod între Rusia și Coreea de Nord

Construcția unui pod rutier între Rusia și Coreea de...

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

spot_img