Autobuzele electrice, piatra de moară pentru autoritățile hunedorene. Județul riscă să piardă 20 de milioane de euro

Data:

Județul Hunedoara riscă să piardă fonduri europene de peste 20 milioane de euro. În mai bine de 17 luni de la momentul în care a fost semnat un contract de finanțare prin Regio – Programul Operational Regional (Regio-POR) 2014-2020, pentru o linie de autobuze electrice care să lege localitățile din sudul județului, autoritățile nu au reușit decât să facă mici pași.

La finele lunii ianuarie, Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest a informat partenerii din proiect că va fi nevoită să propună Ministerului Dezvoltării rezilierea contractului. Și asta pentru că în Hunedoara primăriile asociate în proiect, inclusiv administrația județeană, nu au reușit în aproape un an și jumătate să avanseze cu acest proiect.

Lider de asociere, schimbat pe ultima sută de metri

În ianuarie 2021, ADR Vest a dat un ultimatum autorităților hunedorene: urma să ceară renunțarea la proiect și direcționarea banilor spre proiecte din lista de rezervă. Autoritățile hunedorene au fost nevoite să refacă actul adițional la acordul de parteneriat. Totul după ce nu s-au înțeles pe cheltuielile neeligibile și au schimbat liderul de asociere.

În august 2019, Primăria Vulcan, ca lider de asociere, și ADR Vest au semnat contractul de finanțare pentru autobuzele electrice care în 21 de luni ar fi trebuit să ruleze în localitățile din zona sudică a județului Hunedoara. Proiectul ar fi trebuit să fie model de bune practici pentru alte administrații.

”Cu siguranță o să vedeți foarte mulți pelerini instituționali care vor veni să vadă proiectul cum a fost conceput și constituit pentru că sunt foarte multe inovații tehnologice. Aceste autobuze trebuiesc să fie încărcate, trebuiesc făcute anumite calcule și reglări ale capacităților din mers ceea ce nu a fost ușor. Este și un sistem de ticketing care va gestiona inteligent aceste mijloace de transport. Toate acestea sunt un pas înainte nu doar în Valea Jiului, nu doar în regiunea Vest, ci și în România”, declara la acel moment Sorin Maxim, director ADR Vest.

Lunile au trecut însă, iar proiectul s-a împotmolit. Așa s-a ajuns la ultimatumul de la finele lunii ianuarie.

În 11 februarie, cu câteva zile înainte de termenul limită de 15 februarie, primit de la ADR Vest, Consiliul Județean Hunedoara a devenit liderul de asociere în cadrul proiectului Green Line Valea Jiului. A luat locul deținut din august 2019 de Primăria Vulcan. Această schimbare a fost votată și în consiliile locale din Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani.

Reprezentanții forului județean au motivat schimbarea prin faptul că ”UAT Vulcan nu are capacitatea financiară de a susține contribuția aferentă proiectului”.

Absorbție sub 2 la sută

În peste 17 luni de la semnarea contractului, autoritățile județene asociate în acest proiect au reușit să absoarbă puțin din cele peste 20 milioane de euro.

Pe o component gradul de absorbție este, conform ADR Vest, de 1,55 la sută, iar pe cealaltă de 0,69 la sută.

Asta în condițiile în care perioada de implementare este de 21 de luni pentru componenta 1, respectiv 17 luni pentru componenta 2. Deci, termen depășit pentru cel puțin una dintre componente.

”La momentul în care preluăm coordonarea acestui proiect, progresul înregistrat este de 1,69% pe componenta 1 și de 0,55% pe componenta 2. Chiar dacă proiectul se află în întârziere, am convingerea că din acest moment vom apăsa pedala de accelerație, iar Valea Jiului va avea un transport public modern între cele șase localități”, a declarat administratorul public al județului Hunedoara, Costel Avram.

Pisica moartă, aruncată dintr-o parte în alta

Administratorul public al județului Hunedoara spune că vina pentru neimplementarea proiectului Green Line Valea Jiului aparține Primăriei Vulcan, care a fost lider de asociere.

De partea cealaltă, reprezentanți ai municipalității vulcănene susțin că fosta conducere a CJ Hunedoara și-a asumat, în urma discuțiilor, ca forul județean să finanțeze cheltuielile neeligibile din cadrul Green Line Valea Jiului. Cheltuieli care se ridică la peste cinci milioane de lei.

Conform informațiilor obținute de la administrația locală din Vulcan, în urma schimbării liderului de asociere, CJ Hunedoara s-a angajat să achite 1,6 milioane de lei din toate cheltuielile neeligibile. Rămân astfel neacoperite cheltuieli neeligibile de peste 3 milioane de lei. Asta  în condițiile în care primarii din Valea Jiului au spus că nu au de unde să achite aceste cheltuieli.

Un fost consilier județean spune că proiectul autozbuzelor electrice din Valea Jiului nu a fost implementat încă din cauza incompetenței. Fostul ales județean afirmă că în aceste condiții există mari riscuri ca banii să fie pierduți, fiind sceptic că acest proiect va fi dus la bun sfârșit.

Proiect cu două componente

 „Green Line Valea Jiului” are componentele 1 si 2. Proiectele prevăd crearea unei linii verzi de autobuze electrice între Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Valoarea totală a proiectului Green Line Valea Jiului – Componenta 1 este de 49.089.440,71 lei (43.851.960,94 lei finanțare nerambursabilă), iar Componenta 2 are o valoare totală de 46.017.326,14 lei (39.117.671,69 lei finanțare nerambursabilă). 

Green Line Valea Jiului prevede achiziționarea a 26 de autobuze electrice, amenajarea unui depou în municipiul Vulcan, consturirea/ modernizarea a 112 statii de transport public, și realizarea a 34 de stații de reîncărcare pentru autobuzele electrice și  două stații de reîncărcare pentru automobile electrice. Totodată, vor fi reabilitați aproximativ 5 kilometri de drum. Conform proiectului, în 20 dintre stațiile de autobuz vor fi montate automate pentru emiterea cardurilor/ tichetelor de calatorie. În alte 42 de stații trebuie montate sisteme de informare a călătorilor. Autobuzele ar urma să fie supravegheate video, să fie construit un portal web și o aplicație de mobil pentru informarea călătorilor.

Autobuzele electrice ar urma să circule pe patru trasee ce însumează peste 125 de kilometri dus-întors. Traseul 1 are o lungime de 38,5 km – traseul principal – face legătura integral între localitățile din Valea Jiului, de la Petrila- la Uricani. Traseul 2, cu o lungime de 10,6 km,  face legătura între Aninoasa și Petroșani. Traseul 3 are 3,7 km, autobuzele urmând să circule de la Petrila, zona minei,  până la Jieț, zonă ce aparține de UAT Petrila. Ultimul traseu presupune ca autobuze electrice să plece din orașul Uricani, din zona  Valea de Brazi , până la Cheile Buții. Contractul de finanțare pentru Green Line Valea Jiului a fost semnat în august 2019. Termenul de finalizare este 31 decembrie 2022.

 Transport privat

La nivelul Văii Jiului transportul local, dar și cel între localitățile din zonă, este unul privat. Oamenii circulă cu maxi-taxi sau cu autobuze achiziționate de cei care au câștigat licitația pentru trasee.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Dimineață în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

 

spot_imgspot_img
Mihaela Mihai
Mihaela Mihai
Mihaela Mihai - jurnalist la Gazeta de Dimineață, cu o experiență în presă de peste 10 ani. Am colaborat, de-a lungul timpului, cu o serie de publicații locale, dar și cu cele din partea de vest a țării. De asemenea, am avut colaborări și cu posturi locale de televiziune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Mediocritatea liderilor politici | Revista22

Mediocritatea liderilor politici români din ultimul deceniu a dus...

Cătălin Cîrstoiu despre retragere: Până acum o săptămână eram un om respectat

Cătălin Cîrstoiu despre retragere: „până acum o săptămână eram...

Noi achiziții pentru creșterea securității României | Monitorul de Cluj

Noi achiziții pentru creșterea securității României, în contextul creșterii...