Zece parlamentari din PSD, PNL, AUR, USR și PACE, între care senatorii Robert-Marius Cazanciuc, Cătălin-Daniel Fenechiu și Constantin-Ciprian Iacob, vor să schimbe regulile profesiei de avocat printr-un proiect care extinde activitățile rezervate acesteia. Într-o perioadă în care inteligența artificială poate ajuta cetățenii să înțeleagă legislația, să redacteze documente și să obțină rapid informații juridice, o asemenea reglementare ridică o întrebare incomodă: este protejat cetățeanul sau este apărată piața serviciilor juridice de concurența noilor tehnologii?
Proiectul extinde activitățile pe care le pot desfășura avocații, de la gestionarea unor plăți în numele clienților și servicii de tip escrow până la activități de tutelă, curatelă și mediere. În același timp, inițiativa ridică întrebări despre accesul cetățenilor la servicii juridice mai ieftine și despre limitele impuse instrumentelor digitale și inteligenței artificiale în domeniul juridic.
Inițiatorii sunt Robert-Marius Cazanciuc, Nadia-Cosmina Cerva, Titus Corlățean, Cătălin-Daniel Fenechiu, Constantin-Ciprian Iacob, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Ion-Cristinel Rujan, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu și Adriana-Diana Tușa, toți avocați aleși în Parlament.
Deși proiectul este prezentat drept o modernizare a profesiei și o măsură de protejare a cetățenilor, modificările propuse ridică întrebări despre extinderea privilegiilor profesionale, costurile suplimentare pentru populație și delimitarea dintre activitățile avocaților și celelalte servicii juridice, inclusiv instrumentele bazate pe inteligență artificială.
Divorțul cu copii minori ar putea deveni mai costisitor
Una dintre cele mai controversate prevederi este introducerea obligativității asistării soților de către avocați în procedurile de divorț atunci când există copii minori, indiferent de calea procedurală aleasă. Inițiatorii susțin că măsura ar proteja interesul superior al copilului și ar preveni acordurile insuficient înțelese privind autoritatea părintească, locuința copilului, întreținerea și legăturile personale.
Argumentul protecției copilului este important, dar nu răspunde la întrebarea esențială: de ce trebuie obligate toate familiile aflate într-o asemenea situație să apeleze la avocați, inclusiv cele care au ajuns deja la un acord amiabil și înțeleg consecințele juridice ale acestuia?
În practică, o asemenea obligație ar putea însemna cheltuieli suplimentare pentru ambii soți, chiar și atunci când aceștia doresc să divorțeze prin acord și nu există un conflict între ei. Proiectul prevede asistență juridică din oficiu sau ajutor public judiciar pentru persoanele care îndeplinesc condițiile legale, însă acest lucru nu înseamnă că toate familiile vor beneficia automat de servicii gratuite.
Avocații ar putea face mediere fără autorizarea mediatorilor
Proiectul propune ca avocații să poată desfășura activități de mediere fără formalitățile de autorizare prevăzute pentru persoanele care exercită exclusiv profesia de mediator și fără supravegherea profesională a Consiliului de Mediere. Inițiatorii justifică această diferență prin pregătirea juridică și experiența avocaților în negocierea intereselor clienților.
Problema este că pregătirea juridică și capacitatea de a media un conflict sunt competențe diferite. Medierea presupune nu doar cunoașterea legii, ci și o poziție neutră față de părți. Dacă un mediator trebuie să îndeplinească cerințe specifice de autorizare și să respecte regulile profesiei sale, este legitim să se întrebe de ce avocații ar trebui să beneficieze de un regim distinct.
De la apărarea juridică la gestionarea banilor
Lista activităților propuse pentru avocați depășește cu mult reprezentarea clienților în instanță și consultanța juridică. Proiectul introduce posibilitatea de a efectua și primi plăți în numele clienților, inclusiv prin mecanisme de tip escrow, de a păstra documente, de a acționa ca executor testamentar și de a desfășura activități de consiliere judiciară, curatelă și tutelă specială. Sunt prevăzute, de asemenea, servicii de recuperare a creanțelor și operațiuni legate de publicitatea mobiliară.
Unele dintre aceste servicii pot fi utile pentru clienți, iar proiectul menționează anumite garanții privind separarea fondurilor de patrimoniul avocatului, evidența tranzacțiilor și respectarea legislației aplicabile. Totuși, cumularea unor activități atât de diverse ridică întrebări despre supraveghere, răspundere profesională și protecția persoanelor vulnerabile.
Contractele sub semnătură privată ar urma să fie întocmite de avocați
O altă prevedere importantă modifică Codul civil. Proiectul propune ca, atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, înscrisul să fie întocmit de avocat, dacă legea nu prevede altfel.
Această formulare poate avea consecințe semnificative asupra modului în care cetățenii și firmele încheie contracte. Deși proiectul nu declară automat nule contractele întocmite fără avocat, el instituie o obligație profesională generală pentru o categorie largă de înscrisuri.
Inițiatorii trebuie să explice ce problemă concretă rezolvă această obligație și de ce nu ar fi suficiente informarea părților, modelele contractuale, consultanța juridică opțională sau cerințele speciale deja prevăzute de lege pentru anumite acte.
Riscul este ca o formalitate suplimentară să genereze costuri și întârzieri în raporturile civile și comerciale, fără ca beneficiile pentru cetățeni să fie demonstrate printr-o analiză de impact convingătoare.
Inteligența artificială, o concurență incomodă pentru serviciile juridice tradiționale
În contextul extinderii rapide a instrumentelor de inteligență artificială, proiectul ridică o întrebare esențială despre viitorul accesului la informație juridică: până unde pot fi rezervate exclusiv avocaților activitățile de redactare, interpretare și pregătire a documentelor juridice?
Instrumentele bazate pe inteligență artificială pot ajuta cetățenii să înțeleagă prevederi legale, să compare clauze contractuale, să redacteze documente simple și să identifice probleme care necesită consultanță de specialitate. Aceste instrumente nu înlocuiesc avocatul în toate situațiile și pot produce erori, însă pot reduce timpul și costurile necesare pentru operațiuni juridice de rutină.
UNBR ar urma să fie consultată obligatoriu
Propunerea îi acordă Uniunii Naționale a Barourilor din România atribuția de a formula observații și propuneri asupra proiectelor normative care privesc activitatea avocaților. Autoritățile și instituțiile publice ar urma să consulte UNBR în timp util și efectiv, înainte de adoptarea sau emiterea actelor normative relevante.
Consultarea organizațiilor profesionale poate îmbunătăți calitatea legislației. Dar, atunci când o profesie beneficiază de o extindere a propriilor atribuții și de noi garanții legale, apare și întrebarea dacă mecanismele de consultare nu ar trebui să includă în mod echilibrat și celelalte categorii profesionale afectate, precum și organizațiile care reprezintă consumatorii și cetățenii.
UNBR ar putea cere instanței oprirea unor activități online
Proiectul mai introduce o procedură prin care UNBR poate solicita instanței încetarea unor activități online considerate contrare legii profesiei de avocat și, dacă este necesar, emiterea unor ordine către furnizorii de servicii intermediare pentru oprirea încălcării sau identificarea persoanei implicate. Cauzele ar urma să fie judecate de urgență.
Procedurile accelerate și posibilitatea de a solicita intervenții asupra conținutului online impun garanții clare împotriva cererilor excesive sau a interpretărilor prea largi ale activităților rezervate avocaților.
Mai ales într-un mediu în care circulă informații juridice, publicații, instrumente digitale și servicii de documentare, delimitarea dintre informarea generală și consultanța juridică pentru o situație concretă trebuie să fie precisă.
O reformă în beneficiul cui?
Proiectul reunește măsuri care pot avea justificări legitime – protecția secretului profesional, combaterea exercitării ilegale a profesiei și clarificarea reprezentării juridice – cu propuneri care extind substanțial activitățile avocaților și pot introduce obligații și costuri suplimentare pentru cetățeni.
O reformă a profesiei de avocat ar trebui evaluată în primul rând prin efectele sale asupra drepturilor și costurilor cetățenilor, nu doar prin avantajele pe care le aduce profesiei reglementate.
