România cheltuie mult mai mult pe spitale decât pe medicina de familie și pe asistența comunitară, deși tocmai acolo se câștigă cel mai mult pentru sănătatea populației. Constatarea a revenit în mai multe rânduri la dezbaterea organizată vineri, 20 noiembrie, de Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, la 40 de ani de la adoptarea Cartei de la Ottawa pentru promovarea sănătății (21 noiembrie 1986).
Moderată de prof. Manuela Banciu, decanul Facultății de Științe Medicale și ale Sănătății, discuția a pornit de la lansarea, pe 10 noiembrie, a acțiunii globale a OMS „Împreună cu știința spre sănătate” și a ajuns la lucruri concrete: o lege din care au dispărut două articole, asistenți sociali dați afară de primării, copii care ajung adulți cu obezitate.
Exemplul dat de conf. dr. Marius Ungureanu, de la Departamentul de Sănătate Publică al UBB, este Legea 152/2020 privind organizarea și finanțarea serviciilor de promovare a sănătății și prevenire a bolilor. Când a fost promulgată, specialiștii din sănătatea publică au văzut în ea premisa unor schimbări, a relatat Ungureanu. Legea cerea echipe multidisciplinare, cu clinicieni, psihologi, sociologi, specialiști în sănătate publică, în comunicare și în politici publice, și cerea ca schemele de personal ale Institutului Național de Sănătate Publică și ale direcțiilor județene de sănătate publică să reflecte această structură. Ministerul Sănătății avea 90 de zile să publice normele de aplicare. Ordonanța 40/2023 a modificat legea și a abrogat două articole, exact pe cele pe care Ungureanu le menționase. El a precizat că enumeră fapte și nu face evaluări.
Rectorul Daniel David, autor al Strategiei naționale pentru un stil de viață sănătos, a spus, mai direct, ce înseamnă asta: cineva s-a uitat în structurile de sănătate publică, a văzut mulți oameni care nu vin din medicină și a hotărât că se poate și fără ei. Fără astfel de echipe, a argumentat el, instruirile și microcompetențele costă bani și dau efecte minime.

Piramida inversată
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 s-a construit în jurul „piramidei inversate”, și-a amintit Ungureanu. Într-o piramidă normală, banii și efortul sunt proporționale cu impactul fiecărui nivel de servicii asupra sănătății populației. Dovezile arată că impactul cel mai mare îl au medicina primară și cea comunitară, apoi ambulatoriile de specialitate, iar spitalele vin la urmă. În România resursele merg invers, spre spitale, ceea ce el a numit un eșec al investiției: același câștig s-ar obține cu mai puțin efort și mai puțini bani. Rapoartele OECD și ale Comisiei Europene, a adăugat el, arată că suntem deficitari la mortalitatea prevenibilă și evitabilă.
Departamentul pe care îl conduce produce dovezi, dar nu poate merge mai departe, pentru că ciclul politicilor de sănătate, de la elaborare la implementare și evaluare, aparține decidenților. „Este frustrant”, a dezvăluit Ungureanu. La nivel comunitar veștile sunt ceva mai bune: asistenții medicali comunitari și mediatorii lucrează alături de medicii de familie, iar un proiect european de sprijin comunitar integrat formează personal din sănătate, educație și asistență socială.
Fără reformă administrativă nu se poate, a mai spus fostul ministru al Educației: a fost nevoit să păstreze școli cu cinci sau șase elevi, pentru că legea cerea cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică în fiecare unitate administrativ-teritorială. La fel stau lucrurile, a adăugat el, cu dispensarele.
Obezitatea începe devreme
Dr. Andrada Mureșan, de la Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății, a adus cifrele. Prevalența obezității la copii s-a triplat în ultimii 30 de ani, iar OMS estimează că unul din trei copii din Europa are exces ponderal sau obezitate. Puțin peste jumătate dintre copiii de 7-11 ani cu exces ponderal vor avea obezitate și ca adolescenți. Dintre adolescenții de 12-18 ani cu obezitate, 80% vor fi adulți cu obezitate. Aproximativ 80% dintre adolescenții de 13 și 15 ani nu ating nivelul recomandat de activitate fizică zilnică.
Studiul Helena, citat de OMS, pe peste 3.500 de adolescenți din bazinul mediteranean, a găsit mai puține fructe, legume și lactate în farfurie și mai multă carne, grăsimi, dulciuri, alimente ultraprocesate și băuturi îndulcite. Mureșan a vorbit și despre reclamele agresive adresate copiilor și a insistat că obezitatea este o boală cronică multifactorială, nu simpla consecință a unor alegeri personale. Medicilor de familie le-a cerut lucruri simple: să cântărească și să măsoare copilul cel puțin o dată pe an și să-l treacă pe curbele de creștere, să măsoare tensiunea copiilor cu obezitate de la vârsta de trei ani, să vorbească fără stigmatizare și să implice familia. Măcar o masă pe zi luată împreună, a spus ea, face diferența.
Prof. Nicolae Hâncu a preluat problema la celălalt capăt al lanțului. Medicina nu controlează producția, distribuția și mediul alimentar, adică tocmai ce împinge obezitatea în sus, a spus el, citând un document publicat în JAMA, potrivit căruia alimentele ultraprocesate dau 60% din caloriile consumate în SUA. A doua zi după lansarea strategiei europene Food 2040, el a întrebat la un simpozion național cum ajunge alimentul sănătos la om, la familie, la copii. Răspunsul, a povestit el, nu există: din ce se prezentase nu reieșea o colaborare între producător, distribuitor, consumator și specialiști. Tot el a spus că Strategia națională pentru stil de viață sănătos a stat în dezbatere publică fără ca vreun comentariu să pomenească inițiativa europeană, iar mesajele Comisiei Europene ajung în țară fragmentat.
La congresul european de diabet de la Milano, a mai spus Hâncu, a apărut a patra ediție a Ghidului de management al diabetului de tip 2, care conține pentru prima dată recomandări structurate despre stilul de viață. Dintre modelele alimentare, doar cel mediteranean are dovezi pe termen lung. Pornind de la el, UBB va testa într-un studiu clinic randomizat, numit Carpo după zeița din mitologia greacă, o dietă carpato-danubiană, cu studenți împărțiți între dieta standard și varianta testată.
Trei întrebări la ieșire
Strategia națională pentru un stil de viață sănătos, lansată pe 30 septembrie la Academia Română de Daniel David și Nicolae Hâncu, se găsește în varianta finală pe site-ul Centrului Național de Competențe pentru Stil de Viață Sănătos. Etapa a doua, ghidurile, va fi planificată în decembrie și va începe anul viitor.
Rectorul Daniel David a explicat de ce insistă pe competențe: a ști ce e sănătos nu ajunge. O competență are trei părți, ce știi, cum aplici și de ce contează, iar ghidurile existente se opresc de obicei la prima. Școala românească face aceeași greșeală, a spus el, iar rezultatul este un analfabetism funcțional de circa 50% – „risc de securitate național”. Stilul de viață sănătos trebuie folosit și în clinică, alături de tratamentul medicamentos sau de psihoterapie.
„Proiectele de educație pentru sănătate nu pot acoperi toate școlile și toate generațiile”, a mai spus rectorul David, „așa că e nevoie de ceva obligatoriu”. A reamintit că, pe când era ministru, a introdus pentru liceu un curs de stil de viață sănătos în lista disciplinelor opționale, pe care școlile erau obligate să-l afișeze.
David a încheiat cu o provocare. El a spus că, după orice prezentare, ar trebui să te aștepte cineva la ieșire cu trei întrebări: ce știi acum, ce știi să faci și de ce e important. Dacă nu poți răspunde la toate trei, „am ratat momentul de educație”.
(FOTO: Inquam Photos / Cornel Putan)



