Cazinoul din Constanţa, clădire din patrimoniul naţional cu elemente de arhitectură stil Art Nouveau, a fost redeschis, oficial, astăzi. Monumentul reintră în circuitul public după lucrări de consolidare şi restaurare demarate în 2020 şi executate de Guvernul României, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Valoarea totală a investiţiei se ridică la 230 de milioane de lei, din care 12 milioane de lei reprezintă contribuţia municipalităţii. La această sumă se adaugă, conform declaraţiilor primarului Constanţei, Vergil Chiţac, alte 12 milioane de lei, sumă alocată echipării interioare a Cazinoului, respectiv amenajării spaţiilor muzeale.
Discursul de la redeschiderea clădirii simbol a Constanţei a fost ţinut de conf. univ. dr. Daniel Citirigă, decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe politice din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa (UOC). Despre clădirea construită după planurile arhitectului francez Daniel Renard şi inaugurată pe 15 august 1910, istoricul Daniel Citirigă a declarat că este „un martor constant al istoriei Constanţei şi a României”. „Noua clădire a Constanţei confirma că Dobrogea, care făcea parte din România începând cu 1878, devenise o mândrie pentru Guvern şi Casa Regală şi, aşa cum spunea în discursul inaugural primarul de la acel moment, Virgil Andronescu, «Cazinoul municipal din Constanţa leagă o dată mai mult Ţara Românească cu Occidentul. Punctul extrem al Occidentului nu mai este Dunărea, ci Marea Neagră»”, a declarat Daniel Citirigă. Istoricul a făcut o trecere în revistă a perioadelor istorice pe care clădirea emblematică a Constanţei le-a traversat, exprimându-şi, la finalul discursului, speranţa că „renovarea Cazinoului ne obligă să continuăm această misiune, de a fi un oraş de progres şi civilizaţie”.
La evenimentul de astăzi au participat, alături de primarul şi viceprimarii Constanţei, ministra Culturii, Natalia Intotero, cadre universitare, reprezentanţi ai corpului diplomatic din Constanţa, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Florin Mitroi, deputaţi şi senatori, dar şi fostul mare fotbalist Gheorghe Hagi. În opinia primarului Vergil Chiţac, consolidarea, respectiv restaurarea Cazinoului reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă a Constanţei.
Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a susţinut, la finalul momentului festiv inaugural, un recital.
„Acest Cazino trebuie să facă şi bani”
De astăzi şi până pe data de 25 mai inclusiv, Cazinoul din Constanţa poate fi vizitat în baza unor rezervări online epuizate încă din cursul săptămânii trecute. Accesul în clădire este gratuit pe parcursul acestor zile şi durează 30 de minute.
În conferinţa de presă care a urmat deschiderii oficiale, primarul municipiului Constanţa a fost întrebat dacă, odată reintrat în circuitul public, Cazinoul va putea fi vizitat doar contra cost, suma vehiculată a taxei de acces fiind 55 de lei. Potrivit declaraţiilor lui Chiţac, cuantumul acestei taxe nu a fost încă stabilit, dar primarul a admis că 55 de lei e o sumă cam mare. Cu toate acestea, edilul-şef a declarat că „acest Cazino trebuie să facă şi bani”. Nu mai puţin important, Chiţac a precizat că taxa va fi aceeaşi pentru constănţeni şi pentru turişti, o taxă diferenţiată reprezentând, din punctul său de vedere, o discriminare.
Reamintim că la începutul acestui an a fost înfiinţată societatea care se va ocupa de administrarea Cazinoului: Societatea Patrimoniu Constanţa Litoral SA.
În perioada următoare, potrivit declaraţiilor primarului, municipalitatea ar urma să declanşeze organizarea unei licitaţii publice pentru amenajarea unei cafenele la Cazino.
Un subiect electoral comod
Cazinoul din Constanţa are o istorie de dată recentă care poate fi considerată tristă. În 2007, pe fondul unei degradări vizibile şi în lipsa oricărei perspective a unor lucrări de restaurare, administraţia publică locală condusă, la acel moment, de Radu Mazăre, decidea închiderea monumentului. Timp de câţiva ani, a avut loc un soi de ping-pong, timp în care Cazinoul era pasat de la municipalitate la autorităţile centrale, în speranţa demarării unor lucrări care să salveze clădirea de la ruină. Toate aceste tentative au fost însă sortite eşecului.
Fostul primar Radu Mazăre ajunsese chiar să se refere la acest moment într-o notă total batjocoritoare, numind clădirea o „fată bătrână”, scoasă „la mezat”. Totodată, de menţionat este că în contextul mai multor campanii pentru alegerile locale şi cele parlamentare, candidaţii foloseau reabilitarea Cazinoului ca temă electorală. Unele dintre luările lor de poziţie erau însă simple gesturi egoiste de campanie.
Abia la finalul anului 2019, a fost semnat, în timpul mandatului fostului primar al Constanţei, Decebal Făgădău, contractul pentru consolidarea şi restaurarea Cazinoului. Ministru al Dezvoltării era, la acel moment, liberalul Ion Ştefan, în vreme ce Guvernul era condus de Viorica Dăncilă.
Asocierea Aedificia Carpaţi SA & SC Remon Proiect SRL & SC Profesional Construct Proiectare SRL & SC Tehnoinstal SRL a fost declarată câştigătoare – în urma finalizării procedurii de achiziţie publică – a contractului de consolidare şi restaurare a Cazinoului. Conform contractului, au fost executate lucrări de consolidare şi restaurare ale clădirii principale (S+P+1E+M, pod parţial şi rampă de acces către subsol), dar în acest proces au intrat şi zonele exterioare (reabilitare platformă terasă, reţele utilităţi, zid de apărare şi balustradă).
„Am dansat, Niky, Romică, eu şi prietenele noastre, rock’n-roll «în figuri», la restaurantul Cazino”
Monumentul cu elemente arhitecturale în stil Art Nouveau din patrimoniul naţional nu a fost, de-a lungul timpului, doar inspiraţie pentru diverşi fotografi, fie profesionişti, fie amatori, şi nici doar decor pentru diverse pictoriale în revistele dedicate femeilor. Cazinoul apare şi în monografii, aşa cum este, de exemplu, cea semnată de regretata Doina Păuleanu, critic şi istoric de artă, fost director al Muzeului de Artă Constanţa, dar şi în volume de memorii. Dorian Galbinski, originar din Constanţa, a fost cel mai longeviv reporter de la BBC, Secţia română. În 2021, acesta a publicat, la Editura Humanitas, volumul „Viaţa trece ca un glonţ. Memoriile unui reporter BBC”. Galbinski aminteşte, în cartea lui, un episod din adolescenţa sa, în anii 1960, petrecut în Cazinoul din Constanţa.
„Da, exista atunci, şi nu cred că doar la liceul nostru, un gen de complicitate între profesori şi elevi, ne prefăceam toţi că suntem slujitori fideli ai regimului comunist, dar de multe ori şi ei, şi noi lăsam garda jos. În clasa a unsprezecea, în 1962, cu numai o lună înainte de examenul de bacalaureat, am dansat, Niky, Romică, eu şi prietenele noastre, rock’n-roll «în figuri», la restaurantul Cazino. Era prima oară când cineva îndrăznea s-o facă la Constanţa. Orchestra s-a speriat, s-a oprit, iar şeful ei ne-a spus: «Ce este, copii? Aţi înnebunit?» A doua zi, directorul liceului, Severin Bavaru, a primit, se pare, sesizare de la partid să ne exmatriculeze. Am fost salvați de faptul că prietena mea era atunci secretara organizației UTM din liceu, și probabil și de intervenția directorului, care ne scosese din multe alte situații dificile similare”, scrie Dorian Galbinski în memoriile sale.
Episodul rememorat de Galbinski este reprezentativ pentru epoca respectivă, în care acţiuni de acest gen erau considerate sfidătoare la adresa regimului. Dorian Galbinski este absolvent al Liceului, astăzi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
