Curtea Constituțională (CCR) a menținut neschimbată procedura Camerei preliminare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a atacat modificarea votată de Parlament. PRESShub a cerut instanței supreme detalii despre votul celor 96 de judecători care au susținut sesizarea, însă, la peste 50 de zile distanță, nu a primit niciun răspuns.
Curtea Constituțională a României a admis sesizarea Secțiilor Unite ale instanței supreme prin care a fost atacată modificarea Codului penal, în sensul că procedura de Cameră preliminară va rămâne neschimbată, o procedură greoaie care împiedică pur și simplu judecata pe fond și prelungește inutil durata proceselor penale.
După ce Parlamentul a aprobat simplificarea procedurii de Cameră preliminară, cu consecința scurtării acesteia la 60 de zile, așa cum prevede legea, ÎCCJ a atacat la Curtea Constituțională modificările aduse Codului penal de 45 de parlamentari de la toate partidele.
Citește și: Dosarul DIICOT al lui Porumboiu, încă „în curs de soluționare” după aproape 5 ani
Scopul final: evitarea judecății pe fond
CCR a admis sesizarea ÎCCJ, astfel că lucrurile rămân neschimbate, cel puțin în cazul proceselor penale. „Prin această tehnică, vor să țină Camera preliminară pe post de piedică, să nu se ajungă la judecata în fond. Vezi Doamne, persoanele în vârstă nu pot fi citate electronic și nu știu să urmărească procesul pe portal. La judecata în fond, dacă ai luat o dată termenul în cunoștință, nu mai e nevoie de citare. Cum de acolo se poate și aici nu?”, ne-a declarat un judecător sub protecția anonimatului. „Cu deținuții, la fel. Sunt citați din oficiu la fiecare termen, e normă specială”, ne-a mai declarat magistratul.
Pe 22 mai, instanța supremă a anunțat că, în aceeași zi, a convocat Secțiile Unite, că au participat 96 de judecători și că s-a luat decizia de sesizare a CCR pe modificările aduse de parlamentari. În plus, decizia a fost motivată pe 10 pagini și publicată pe site-ul instanței în aceeași zi.
ÎCCJ tace suprem
În aceste condiții, PRESShub a cerut ÎCCJ, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să ne comunice câți dintre cei 96 de judecători care au participat la ședință au votat pentru sesizarea CCR și când s-a conceput sesizarea, precum și data redactării hotărârii, în condițiile în care o asemenea argumentație presupune zile întregi de muncă.
ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, nu a răspuns publicației PRESShub nici după 53 de zile, deși legea obligă cea mai înaltă instanță de judecată din România să răspundă în termen de 10 zile. Nu este prima dată când ÎCCJ încalcă Legea 544/2001, alte două solicitări legitime fiind ignorate total de instanța care promovează, declarativ, transparența instituțională.
În esență, ÎCCJ arată că propunerile parlamentarilor:
– Încalcă principiul legalității — regulile nu sunt clare și nu se integrează în restul legislației.
– Afectează dreptul la apărare și la un proces echitabil — părțile riscă să nu știe ce se întâmplă în propriul dosar.
– Creează discriminare — cei vulnerabili sunt dezavantajați.
– Limitează rolul instanței de judecată — judecătorul de fond nu ar mai putea verifica dacă probele sunt legale.
(Sursa foto: Curtea Constituțională a României / Facebook)
